Ultimele stiri

Fashion

25 octombrie 2010

Cefaleea la varstnici

Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80% din populatia generala a suferit o astfel de durere si aproximativ 20% din pacienti se prezinta la medic avand ca principala acuza cefaleea. Un procent insemnat dintre acesti pacienti sunt invarsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este foarte variata.

Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este urmatoarea (diferentiat pe sexe):
- intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati sufera adesea de cefalee,
- intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati,
- dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang de astfel de dureri.

Cefaleea geriatrica are foarte multe similitudini cu cefaleea care afecteaza pacientii mai tineri, insa si o serie de caracteristici unice si semne clinice foarte importante. Principalele cauze sunt in general de natura intracraniana si extracerebrala, boli sistemice sau locale, afectiuni induse de situatii personale, stres exagerat sau combinarea acestor factori.

Simptomatologia cefaleei

Datorita cresterii procentului populatiei varstnice si cefaleea geriatrica a devenit un motiv din ce in ce mai frecvent de consult medical specializat. In ciuda faptului ca prevalenta generala pe grupe de varsta este mai scazuta dupa varsta a treia, cefaleele sunt in continuare cauza pentru importante morbiditati.
Cele mai frecvente simptome ce acompaniaza cefaleea si pe care pacientul le descrie atunci cand se prezinta la medic sunt:
- tulburari vizuale tranzitorii (apar si dispar periodic), asociate puseului dureros
- manifestari neurologice de natura motorie, senzoriala si modificari comportamentale ce sunt foarte asemanatoare aurei migrenei
- cefaleea este asociata in proportie de 50% cazurilor de migrena si poate fi moderata in intensitate.

Aceste simptome sunt mai frecvente in cazul barbatilor decat al femeilor. In ordinea frecventei de aparitie se numara:
- manifestari vizuale - cecitate tranzitorie, hemianopsie homonima, acuitate vizuala scazuta;
- manifestari neurologice - parestezii, amorteli, furnicaturi, senzatie de intepatura;
- tulburari cerebeloase, cum ar fi ataxia, tinitus, vertij;
- pierderea constientei (sincopa);
- tulburari de vorbire, cum ar fi disartria sau afazia (pierderea totala sau partiala a capacitatii de a emite sunete articulate).

Daca cefaleea are caractere deosebite si diferite de cele obisnuite, sau daca pacientul este luat in urmarire clinica dupa primul episod, se pot investiga si semnele de ischemie cerebrala tranzitorie. Pentru a evalua aceasta boala se efectueaza teste specifice care au indicatie in special daca cefaleea este insotita de convulsii (acestea denota o suferinta cerebrala grava). Elementele importante care ajuta la realizarea diagnosticului diferential intre cefalee si accident ischemic tranzitor sunt in special cele de afectare senzoriala (care sunt si foarte zgomotoase din punct de vedere clinic), parestezii ce au tendinta de agravare de la un episod la altul, dureaza mai mult (90% din accidentele ischemice tranzitorii au o durata de minim 15 minute) si sunt stereotipice.

Daca episoadele sunt frecvente, se poate administra tratament preventiv, cum ar fi verapamil, topiramat, aspirina si clopidogrel. Tratamentul in suferinta acuta trebuie sa evite substante de tipul triptanilor si ergotaminei datorita faptului ca acestia cresc tensiunea arteriala foarte mult.

Tipuri particulare de cefalee
Specialistii clasifica cefaleea geriatrica in cateva categorii importante:
- indusa de contractia musculara: tensiune, depresie, boala Parkinson, afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare;
- de cauza vasculara: migrena, hemoragie, hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica;
- prin cresterea presiunii intracraniene: tumorala, hematoame;
- de cauza inflamatorie: meningita, arterita temporala, nevralgie, sinuzita;
- de cauza medicamentoasa: nitrati, analgezice care dau fenomenul de rebound.

Cefalee cauzata de contractura musculara

Acest tip este unul din cel mai intalnite in practica medicala (peste 70% din cefalee apar in aceste situatii). Se datoreaza unor contractii dureroase ale musculaturii extracraniene, iar durerea este adesea moderata si difuza.

Afectarea articulatiei temporomandibulare prin procese artritice sau stomatologice degenerative poate fi cauza de aparitie a cefaleei.
Masticatia si deschiderea gurii creeaza pacientilor un disconfort foarte puternic si sunt insotite de obicei de cracmente articulare. Durerea musculara asociata este constanta si apare unilateral. La examinarea clinica, pacientul descrie durere la palpare si existenta sensibilitatii dureroase a muschilor maseteri sau pterigoidian intern.

Cefaleea asociata bolii Parkinson apare la 35% din pacientii diagnosticati cu aceasta bola neurologica. Pacientii o descriu ca o suferinta de intensitate moderata, relativ uniforma, fara acutizare importanta, localizata in special in regiunea occipito-nucala. Durerea apare datorita existentei unei hipertonicitatii musculare (o caracteristica importanta a musculaturii in aceasta boala).

Cefaleea de cauza vasculara

Cefaleea de cauza vasculara afecteaza un procent semnificativ din populatia generala, intre 5-10%. Exista o predominanta pentru sexul feminin. Caracteristicile acesteia sunt hemicrania si accesele dureroase paroxistice.

Cefaleea din AVC apare unilateral, este focala si are intensitate moderata (chiar daca la 46% din pacienti cefaleea poate interfera cu activitatile cotidiene ale pacientilor, ceea ce ii confera un statut debilitant).
Caracteristicile ei difera, poate fi lancinanta, asemanatoare unui junghi, se localizeaza mai frecvent ipsilateral decat contralateral (de aceeasi parte cu procesul ischemic). Cefaleea apare mai frecvent cand este afectata circulatia in regiunea posterioara a creierului (comparativ cu regiunile anterioare) si cand suferinta ischmica este a substantei cenusii (cortex) decat a parenchimului cerebral (substanta alba).
Durata lunga sugereaza un infarct cardioembolic sau de natura trombotica, durata medie un infarct lacunar si durata scurta un accident ischemic tranzitor. Cefaleea de cauza cerebrovasculara este datorata aterosclerozei sau hipertensiunii arteriale. Ele sunt procesele patologice ce stau la baza aparitiei accidentelor vasculare cerebrale. Cea mai mare incidenta a AVC este intre 60-80 de ani (peste 75% din pacienti au peste 60 de ani).

Cefaleea cauzata de boala ischemica cardiovasculara acompaniaza sau survine anterior diagnosticarii unei boli ateromatoase de artera carotida interna sau/si artere vertebrale. Cand este afectata artera carotida interna durerea apare anterior, cand este implicat sistemul vertebrobazilar durerea este posterioara (unilateral si ipsilateral fata de vasul afectat) si se agraveaza la nitroglicerina.

Migrena este o tulburare neurologica comuna ce apare la 5% din populatia generala.
Caracteristicile ei principale sunt accesele dureroase paroxistice, recurente (insa la intervale neregulate), de cele mai multe ori, dar nu totdeauna, unilaterale, cu o durata intre 2-20 de ore si frecvent acompaniata de greata, varsaturi si tulburari vizuale (sau alte simptome ce traduc afectare a functiilor cerebrale).
Sunt descrise 2 tipuri principale: migrena clasica si migrena comuna.

Cefaleea din hemoragiile intracraniene este o afectiune particulara deoarece la varstnici pot sa apara toate tipurile de hemoragii. Din acest grup de patologii hematomul subdural este una din cele mai frecvente cauze de aparitie a cefaleei. Durerea este intensa, profunda, poate fi unilaterala sau generalizata si poate fi acompaniata de ameteli, stari de confuzie, modificari de vorbire si tulburari de echilibru si de mers. Traumatismul cranian care a stat la baza aparitiei hematomului poate sa fi fost minor si trecut cu vederea de catre pacienti. Doar in 50% din cazuri se identifica in mod corect traumatismul. In multe situatii acest lucru este ingreunat si de suferinta psihica a pacientului varstnic (de cela mai multe ori, dementa).

Sinuzita
Sinuzita nu este o boala foarte frecventa la varstnici, iar cand apare, cefaleea ce o insoteste nu este semnificativa.
Sinuzita acuta determina aparitia unei dureri pulsatile cu localizare pe sinusul afectat.
In cazul in care este o infectie de sinus maxilar se poate confunda cu durerea din afectiunile stomatologice sau cu dureri de natura oftalmologica daca este afectat sinusul etmoid.

Cefalee de cauza inflamatorie

Durerile inflamatorii din meningita sunt adesea foarte intense si se datoreaza iritarii meningelui de catre un exudat inflamator.
Durerea este difuza sau localizata in special frontal si de obicei iradiaza spre spate, prin regiunea cervicala si nucala. Durerea are caracter agonal si se acutizeaza frecvent. Este profunda si se insoteste de redoarea de ceafa. Se accentueaza daca pacientul se ridica brusc, scutura din cap sau realizeaza miscari ce cresc presiunea intracraniana (cum ar fi ras, tuse, stranut).
Meningita este o boala prezenta la varstele extreme.
La varstnici cel mai adesea sunt incriminati ca agenti etiologici Pneumococul, Stafiloccocul, Streptococul si Haemophilus influenzae.

Cefaleea asociata altor boli
Cefaleea hipnica este o tulburare relativ rara ce afecteaza in principal persoanele intre 40-80 de ani. Cefaleea apare exclusiv in timpul somnului si trezeste pacientul respectand un anumit interval orar. Greata este destul de rara, la fel sunt si alte simptome vegetative. Cefaleea poate fi uni sau bilaterala, pulsatila sau nu, poate dura intre 15 minute si 6 ore si poate sa apara frecvent, chiar si in fiecare noapte, timp de cativa ani.

Masurile terapeutice eficiente sunt:
- consumul unei cesti de cafea, sau a 40-60 mg cafeina tablete inainte de culcare;
- administrarea de carbonat de litiu (300 mg la culcare) indometacin, atenolol melatonina sau prednison.

sursa sfatulmedicului.ro

Trimiteți un comentariu

Ti-a placut acest articol? Lasa un comentariu.

 
© 2010-2016 Nursing Info: Ghidul asistentului medical. Stefanel Bulea - Published By Gooyaabi Templates