Ultimele stiri

Fashion

22 februarie 2014

Necropsia anatomo - patologica

- Este o investigare directa a modificarilor patologice macroscopice ce apar la cadavrul unui pacient.
Se efectueaza de catre medicul legist (anatomo-patolog) in spatii special amenajate, in cadrul Serviciului de Anatomie Patologica si Prosectura (cuprinde sala de necropsie, frigider, camera de imbalsamare).
La necropsie vor fi prezenti si clinicienii care au urmarit evolutia bolii pacientului.


- Necropsia consta in deschiderea cutiei craniene si a cavitatilor toraco-abdominale, ceea ce permite examinarea organelor in mediul lor natural (in situ) si descrierea modificarilor patologice din cavitati. Totodata, organele pot fi investigate in exteriorul corpului, acestea fiind extrase prin tehnici speciale, apoi cantarite si sectionate, pasi necesari pentru un diagnostic histopatologic.
Necropsia are o deosebita importanta in cazul cazurilor neelucidate clinic si permite verificarea diagnosticului clinic, stabileste cauzele si mecanisele ce au instalat decesul, si sunt constate efectele produse de terapia administrate pacientului. In afara de scopurile prezentate mai sus, necropsia este si o metoda de predare in institutiile de invatamant medical.

-Pentru buna desfasurare a necropsiei, trebuie sa tina cont de anumite reguli legate de locatie, instrumentar si timpii necesari. Sala de necropsie trebuie sa fie spatioasa, sa fie dotata masa de necropsie, instrumente, cu sistem de iluminare si de ventilare, sursa de apa curenta si canal de evacuare, sa aiba peretii si pardoselele impermeabile.Este indicat ca sala de necropsies aa faciliteze de lampi UV, importante pentru aseptizare.Este obligatoriu ca masa de necropsie sa fie racordata la sursa de apa si canalul de scurgere, iar santurile laterale si radiare sa faca legatura cu orificiul de scurgere, marginile mesei fiind ridicate.

- Instrumentarul este variat,si contine cutite necropsie, bisturie, doua tipuri de foarfeci necesare pentru sectionarea instentinelor – enterotom si pentru sectionarea coastelor – costotom.Se foloseste si ciocanul, dalta, fierastraul pentru portiunile osoase.Totodata sunt necesare si pense, catetere, cupe gradate , sonde, vase din sticla, cupe gradate, si respectiv ace drepte si curbate.

- In continuare, voi vorbi de cel de-al treilea element important pentru buna desfasurare a necropsiei ce este reprezentat de timpii necesari, care cuprind atat masuri de protectie individuala, cat si rigurozitate din partea cadrului medical. In primul rand este necesara studierea foii de observatie clinica, pentru a putea stabili la finalul necropsiei, concordanta dintre diagnosticul clinic si cel anatomo-patologic.Personalul medical trebuie sa poarte echipament de protectie precum halat, sort impermeabil, manusi chirurgicale, masti chirurgicale si respectiv ochelari de protectie.Apoi urmeaza identificarea cadavrului urmat de examenul extern general si pe regiuni a acestuia, in urma caruia sunt stabilite modiicarile cadaverice si se stabiliteste tipul constitutioanal.

- Dupa examenul extern, se trece la cel intern ce consta in deschiderea cutiei craniene si a cavitatii toraco-abdominale.In final se completeaza protocolul de necropsie si certificatul de deces.

- Semnele mortii
- Din momentul instalarii decesului, corpul sufera o serie de transformari – racirea si rigiditatea cadaverica, petele cadaverice
- Racirea cadaverica este dependenta de temperatura mediului ambiant, si se instaleaza treptat, in 24 de ore, temperatura cadavrului fiind cu 2-3 grade mai mica.
- Dupa 2-3 ore dupa deces, in sens cranio-caudal se instaleaza rigiditatea cadaverica si devine totala in 8-10 ore mentinandu-se timp de 3-4 zile si dispare in ordinea in carea a aparut.
- Petele cadaverice sunt de doua tipuri- lividitati si pete de putrefactie.
- Lividitatile cadaverice (sau de hipostaza) au culoare rosie violaceu avand tendita la confluare si apar in zonele declive (punctul cel mai jos), acestea fiind absente in regiunile de compresiune prin planul dur de suport al cadavrului
- Petele de putrefactie apar prima data din fosele iliace, au culoare verzuie si apar mai tarziu, in urma lividitatilor

Tehnici de deschidere a cutiei toracice si a cavitatii toraco-abdominale


Sectionarea si decolarea partilor moi ale cutiei craniene - imaginile apartin UMF"Gr.T.Popa" Iasi


Extragerea encefalului din cutia craniana
- imaginea apartine UMF "Gr.T.Popa"  Iasi
- Se detaseaza cerebelul prin ridicarea emiseferelor acestuia, apoi sectionarea lor la nivelul extremitatii posterioare a pedunculilor cerebrali.
- Dupa detasarea cerebelului, se vor taia emisfere cerebrale facandu-se 6 sectiuni, paralele cu scizura Rolando – prefontala, pediculo-frontala, frontala, parietala, pediculo-parietala, occipitala

Deschiderea cavitatii toraco-abdominale
- Medicul se va plasa in dreapta cadavrului, si face o incizie mediana, longitudinala submento-pubiana ocolind ombilicul pe partea stanga pentru a evita ligamentul rotund al ficatului.
- Cavitatea abdominala se deschide facandu-se o butoniera in regiunea epigastrica sub apendicele xifoid, apoi se ridica peretele abdominal, sectionandu-se muschii si peritoneul parietal pana la pubis, acest lucru permite examinarea in situ a organelor
- Urmeaza apoi decolarea tegumentelor de pe cutia toracica, sectionarea si indepartarea plastronului sterno-condro-costal.Aici se examineaza pericardul, cordul, cavitatile pleurale si pulmonul in situ
- Organele buco-cervico-toracice sunt extrase pentru sectionari si examinari in spatiul extern.
- Cordul este sectionat prin doua tehnici diferite, sectiuni transversale seriate de la apex spre baxa si sectionarea longitudinala.
- Urmeaza examinarea organelor cavitatii abdominale

La tehnica de necropsie sunt efectuate si examinari speciale
- examen histopatologic - sunt analizate la microscop fragmente de tesuturi si organe recoltate in timpul necropsiei
- examen citologic - este posibil doar in cazul necropsiilor efectuate in primele ore de la deces
- examen histopatologic extemporaneu - clarificarea modificarilor macroscopice neconcludente
- prelevari micologice
- prelevari pentru cercetari toxicologice
- reactii de colorare pentru evidentierea macroscopica a produsilor metabolici
- prelevari bacteriologice - sange, bila, etc

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Trimiteți un comentariu

Ti-a placut acest articol? Lasa un comentariu.

 
© 2010-2016 Nursing Info: Ghidul asistentului medical. Stefanel Bulea - Published By Gooyaabi Templates