Ultimele stiri

Fashion

8 mai 2016

Investigatii efectuate in astmul bronsic


- Termenul de astmă derivă din grecescul „astma” (greutate în respirație) folosit încă de Homer(Iliada) și care a intrat în limbajul medical prin intermediul scrierilor lui Hipocrate , Areteu Galion, ș.a.

- Astmul bronșic este o boală care debutează rareori la adult, manifestările sale debutând cel mai frecvent din copilărie.



- Principalele elemente ce caracterizează astmul bronșic sunt: „ obstrucție” generalizată a căilora eriene inferioare , cu etiologie multiplă , foarte variată ca durată și intensitate , ce aparte la persoanele cu hiperreactivitate bronșică la o multitudine de stimuli , se manifestă clinic prin accese paroxistice de dispnee cu „ wheezing” (respirație șuierătoare), tuse și este reversibilă spontan sau prin tratament.

- În funcţie de valoarea şi semnificaţia diferiţilor parametri , se propune următorul plan de investigare:

1. Investigaţii efectuate în episoadele acute

a. In criza de astm
- Hemograma poate arăta leucocitoză cu neutrofilie ca semn de infecţie. Eozinofilia susţine etiologia alergică (peste 400/mm3);
-V.S.H. poate fi accelerată (infecţie);
- Examenul sputei poate evidenţia prezenţa leucocitelor, germenilor microbieni;
- I.D.R. cu 2 u PPD este obligatorie (exclude o primă infecţie TBC cu adenopatie compresiva);
- Examenul urinii (nespecific de rutină);
- examenul O.R.L.evidenţiază frecvent semnele infecţiei care a declanşat criza. Este însă util în special la distanţă de criză,pentru a stabili oportunitatea suprimării unor focare de infecţie cronică (adenoidan, amigdalian),
- Radiografia pulmonară este extrem de informată, evidenţiind hiperclaritatea difuză a câmpurilor pulmonare bilateral , cu deformare "în butoi" a toracelui , coaste orizontalizate, diafragmul coborât , pune în evidenţă emfizemul bazai şi retrosternal , creşterea diametrului toracic anteroposterior, eventual prezenţa adenopatiei hilare. Desenul hilar şi interstitial este de obicei accentuat.Radiografia poate pune în evidenţă atelectazie, bule de emfizem, deplasări mediastinale, sau drept complicaţii un pneumotorax sau pneumomediastin.

b. In starea de rău astmatic
- Analiza gazelor sanguine în astmul bronşic, constituie un element de mare valoare în aprecie-rea severităţii astmului bronşic.Criza banală de astm nu antrenează modificările deosebite ale gazelor sanguine.
- În cursul crizelor de severitate mai mare se poate instala hipoxemia . Aceasta la rândul său, determină o hiperventilaţie alveolară reflexă , ceea ce permite eliminarea în ritm crescut,a dioxidului de carbon.
- În formele cele mai severe de obstrucţie bronşică se notează hipoxie marcată cu hipercapnie şi acidoză, care este des respiratorie. Nu necesită urmărire foarte atentă şi tratament adecvat. În formele foarte severe şi rapid instalate , la acidoza respiratorie se adaugă o componentă metabolică .
- Semnificaţia unui ritm rapid este diferită :agravarea în sine a obstrucţiei bronşice, un pneumo-torax , instalarea unei stări de „epuizare” respiratorie,depresie medicamentoasă a centrilor respiratori(exces de sedative), etc.

- Hematocritul, hemoglobina şi proteinemia apreciază gradul de hemoconcentraţie , permiţând alături de greutate , tensiune arterială, presiune venoasă centrală şi diureză , calculul necesarului de lichide.
- Ionograma sanguină şi urinară sunt necesare în aprecierea eventualelor dezechilibre şi corecţia lor.
- ECG poate evidenţia deviaţii de ax electric,semne de suprasolicitare a unor cavităţi, tulburări de ritm, de conducere.
- Examenului fundului de ochi evidenţiază stază şi edem papilar.
- EEg ( de rutină ) arată o activitate electrică lentă,difuză, ca semn de suferinţa cerebrală globală. • Puncţia lombară devine obligatorie la bolnavul în stare de comă .
- Alte investigaţii în funcţie de contextul clinic: uree ( sanguină şi urinară) , glicemie, calcemie, explorări bacteriologice,determinarea grupului sanguin (înprezenţă unei anemii severe care necesită corecta re rapidă).

2. Investigaţii efectuate in perioada de acalmie a bolii
-  Marea majoritate a copiilor astmatici nu sunt complet investigaţi sub aspect alergologic şi funcţional respirator. În aceste condiţii diagnosticul final de boală susţinut de anamneză, examen clinic, investigaţii de rutină, deşi relativ uşor de făcut, păstrează un grad de imprecizie. Aceasta face obligatorie punerea în discuţie şi excluderea tuturor afecţiunilor clinic similare.

- Investigaţiile necesare în astmul bronşic în scopul excluderii unor afecţiuni similare sunt: 
• test de sudoare - mucoviscidoză;
• electroforeză- deficit de ar antitripsină;
• bronhoscopia - corpi străini bronşici, dischinezie traheobronşică hipdonă;
• EEG- epilepsie diencefalică(cu manifestări astmatiforme);
• bronhografia- bromectazie;
• biopsia pulmonară - bronsiolită cronică obliterantă.
• Exploatarea alergologică

- Testare cutanată alergologică are ca obiectiv , pe baza datelor sugerate de anamneză , să demonstreze prezenţa unei hipersensibilizări de tip imediat faţă de anumite alergene.

- Testarea propriu-zisă se va face în felul următor:
• antihistaminicele, ca şi toate medicamentele care suprimă sau înhibă hipersensibilitatea de tip imediat vor fi suprimate cu cel puţin 48 ore înaintea testării;
• soluţia de adrenalină 1% trebuie să fie imediat disponibilă;
• se foloseşte faţa anterioară a antebraţului care se curăţă în prealabil cu apă şi săpun;
• cu ajutorul unui aplicator ataşat la dopul fiecărui flacon se depune pe tegument o picătură din fiecare extract alergenic, precum şi o picătură din soluţia de control, păstrând o distanţă de aproximativ 3 cm între locurile unde au fost depuse aceste picături; cu ajutorul unei lanteţe speciale se pătrunde prin grosimea picăturii, în straturile superficiale ale tegumentului; lanteţa se ţine aproape paralel cu pielea, introducându-se foarte puţin, atât cât este necesar pentru a putea penetra în epiderm;
• se repetă acelaşi gest pentru fiecare picătură, având grijă de a schimba lanteţa de fiecare dată;
• se va îndepărta cu un tampon de vată, excesul de soluţie pentru fiecare testare;
• reacţiile de tip imediat se vor citi în aproximativ 15 minute, utilizând o riglă gradată; se va evalua atât zona centrală de edem cât şi haloul eritematos din jur , raportându-se la un standard special în funcţie de soluţiile utilizate.






- De exemplu, modul de citire a reacţiei imediate pentru cazul extractelor alergenice este:
 (-) absenţa edemului; eritem absent sau sub 1 mm diametru;
 ( + ) edem absent sau foarte discret; eritem sub 3 mm diametru;
 (+ +) edem sub 3 mm diametru şi eritem asociat;
 (+ + +) edem între 3-5 mm diametru, cu eritem asociat;
 (+ + + +) orice reacţie superioară precedentei.

- În rare cazuri la locul testării se constată apariţia unui nodul infiltrativ la 24-48 de ore de la testare. Este vorba în acest caz de o reacţie de hipersensibilitate de tip tardiv, tuberculinic.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Trimiteți un comentariu

Ti-a placut acest articol? Lasa un comentariu.

 
© 2010-2016 Nursing Info: Ghidul asistentului medical. Stefanel Bulea - Published By Gooyaabi Templates