30 ianuarie 2019

DIAMANT - noul proiect "Mediko Hire GmbH" va fi prezentat pe 9 februarie, la Iasi

Asa cum am scris intr-un articol precedent, multi asistenti medicali generalisti aleg sa profeseze peste granitele tarii, unde beneficiile si oportunitatile sunt mult mai mari, fata de tara in care s-au nascut. Dar, un tanar asistent medical nu se poate descurca de unul singur, mai ales intr-o tara straina, mai ales intr-un mediu total nou, in care pana si cumpararea unui bilet de tren poate fi o adevarata provocare. Aici intervine “Mediko Hire GmbH”, ingerul pazitor al asistentilor medicali.

Cine este Mediko Hire GmbH? 
Mediko Hire GmbH apartine companiei Lindhorst, companie cu traditie in Germania, din zona Hanovra, fondata inca din anul 1931. Mediko detine 30 de resedinte de seniori si dezvolta constant parteneriate de incredere cu spitale de renume, clinici de reabilitare si alte institutii medicale din Germania.
Succesul companiei are la baza principiul AQUIN, un model de consultanta si selectie foarte eficient si reprezinta esenta principiilor prin care Mediko angajeaza asistenti medicali generalisti – evaluare, calificare si integrare.

Mediko  Hire a colaborat cu sute de asistenti din Romania, si pot garanta ca serviciile oferite de ei sunt cele mai bune in acest domeniu, dar acum prin noul lor proiect depasesc toate asteptarile, si cauta cei mai buni oameni din breasla noastra.
Ultima data echipa Mediko a fost prezenta in Iasi pe data de 7 octombrie 2018, la hotel International, eveniment la care am fost si eu prezent. De atunci am inceput colaborarea cu ei, si pana acum este una dintre cele mai frumoase experiente traite vreodata. Am intalnit colegi din toate colturile tarii, fiecare avand acelasi interes - profesia in Germania.
Anul acesta Mediko revine in Iasi, sambata 9 februarie, la hotel Ramada unde isi vor prezenta cel mare si exclusiv program de training si cariere - programul DIAMANT.

Ce ofera programul Diamant?
Pe perioada a doi ani (JUL 2019 - JUL 2021) proiectul ofera 120 de locuri de munca la Clinicile SchönAvantajele sunt urmatoarele:
- Joburi la Schön Kliniken, majoritatea in sudul Germaniei. Clinicile Schön sunt clasate in topul preferintelor si de catre pacienti si de catre angajati si au un renume international,
- Joburile disponibile sunt pe terapie intensiva si neurologie, cu salarii extraordinare si perspectiva unei cariere de succes,
- Training-uri medicale la Iasi care vor pregati asistentii medicali pentru job,
- Cursuri extinse de limba germana, atat in mediul online cat si in mediul offline,
- Pachet complet de integrare - cazare, recunoastere profesionala, solutionarea eventualelor probleme care pot aparea la locul de munca,
- Training al personalului medical din spitale, pentru ca pregatirea pe care o primesc asistentii medicali la inceputul muncii sa fie cat mai personalizata.

- Evenimentul de prezentare va incepe la ora 10:00 si se va incheia in jurul orei 13:00 , dupa care vor avea loc interviuri de angajare cu cei interesati. Pentru cei care nu reusesc sa fie prezenti pe data de 9 februarie, se vor sustine sesiuni de interviuri duminica si luni.
- Pana pe data de 9 februarie te poti inscrie online aici
- Primii 50 de aplicanti vor primi un cadou din partea Mediko.


Ne vedem acolo, si pana atunci...Learn German if you DER !

Linkuri utile
- Facebook - www.facebook.com/medikohire
- Schön Kliniken www.schoen-klinik.de

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

28 ianuarie 2019

Vaccinarea antigripala - Pro sau Contra?

Peste tot in mass media se discuta intens despre gripa provocata de virusul gripal de tip A, ce a provocat decese inca din primele zile ale acestui an. Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) confirma zilnic astfel de situatii, statistici ce poate duce la declararea sau nu a epidemiei de gripa in Romania, a mentionat Sorina Pintea, ministrul Sanatatii.

Cu totii stim ca cea mai buna metoda curativa este preventia, asa ca specialistii recomanda vaccinarea, dar din varii motive mai mult sau mai putin obiective, nu toata lumea accepta lucrul acesta, fapt ce duce la declansarea unor mituri si legende legate de acest vaccin.

Iata mai jos cateva din miturile infirmate, legate despre vaccinul antigripal
- Daca voi face vaccinul antigripal, se declanseaza imediat boala?
Fals ! Exista in practica medicala situatii, in care dupa administrarea vaccinului, pot sa apara reactii adverse precum febra moderata, frisoane si/sau dureri musculare, DAR prin prezenta acestor simptome nu inseamna ca ai gripa.
- Daca m-am vaccinat, nu mai fac gripa.
Fals ! Vaccinarea antigripala nu iti ofera protectie din prima secunda dupa administrare. Efectul vaccinului se va instala dupa doua saptamani, timp in care esti protejat doar in procent de 60%
- Antibioticele ajuta la combatarea gripei 
Fals ! Antibioticele au eficienta maxima impotriva bacteriilor si nu a virusurilor. Intr-un caz de gripa, se recomanda interzicea administrarii de antibiotice, pentru a evita distrugerea bacteriilor“bune” care ajuta in combaterea infectiilor.
-  Daca ma doare stomacul am gripa?
Fals ! In unele cazuri de gripa, durerile de stomac sunt prezente, dar NU reprezinta principalele simptome.
- Daca sunt sanatos si am pana in 30 de ani nu trebuie sa fac vaccin.
Fals ! Starea generala de bine a unui tanar nu inseamna ca o posibila gripa nu i-ar face rau. De aceea, ei nu sunt exclusi de pe lista de vaccinare.
- Iau gripa daca stau expus in frig
Fals ! Acesta este unul dintre cele mai celebre mituri, dar imunitatea joaca un rol mai important decat temperatura scazuta la care esti expus.

Pastrand tema subiectului - vaccinul, pe data de 15 ianuarie 2019, Ministerul Sanatatii impreuna cu UNICEF in Romania, au lansat o companie de promovare a vaccinarii sub numele de "Copilaria, cel mai frumos cadou", iar reprezentatul organizatiei a declarat urmatoarele:
Vaccinurile sunt sigure si eficiente. Parintii si tutorii trebuie sa fie informati despre beneficiile vaccinurilor, si despre locurile unde isi pot vaccina gratuit copiii, pentru a putea sa le ofere acestora cel mai frumos cadou, Copilaria. In Romania, campaniile nationale de comunicare trebuie consolidate, iar rata de acoperire vaccinala trebuie imbunatatita. Absenta vaccinarii duce la reaparitia unor boli ce pot fi usor prevenite prin aceasta masura. - Pieter Bult, reprezentant UNICEF Romania
Iata mai jos clipul de prezentare al acestei campanii

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

26 ianuarie 2019

Simularea concursului de admitere se va organiza la toate Universitatile de Medicina si Farmacie din tara

Toate Universitatile de Medicina si Farmacie din tara, organizeaza si anul acesta simularea concursul de admitere.
Fiecare "filiala" se afla deja la cea de-a noua/zecea editie. De la an la an, numarul candidatilor creste, iar concurenta devine tot mai acerba.
Simularea are rolul de a-i ajuta pe candidati sa se acomodeze cu atmosfera de examen (diferita ca intensitate fata de Bacalaureat ), sa-si testeze propriile cunostinte si sa-si raspunda singuri la intrebarea: "Asta vreau sa studiez?"
Rectorul UMF "Gr.T.Popa" Iasi, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu a declarat urmatoarele:
"Simularea concursului de admitere este un bun prilej pentru tinerii candidati sa se obisnuiasca cu atmosfera de examen, sa-si testeze cunostintele si, nu in ultimul rand sa invete, sa-si gestioneze emotiile" 

Concursul simulat se poate sustine pentru următoarele specializări:
  • Medicină 
  • Medicină dentară 
  • Farmacie 
  • Bioinginerie medicală 
  • Asistență medicală generală 
  • Nutriție si dietetică 
  • Balneo-fiziokinetoterapie și recuperare 
  • Tehnică dentară
UMF "Gr.T.Popa" Iasi organizeaza doua sesiuni de simulari de examen, pe 3 Martie, respectiv 19 Mai, ambele zile fiind Duminica. Perioada de inscriere este pana la data de 17.02.2019, prin completarea unui formular online.
Spre deosebire de celelalte universitati din Romania, UMF "Iuliu Hatieganu"Cluj pune la dispozitia candidatilor cursuri de pregatire, in fiecare sambata in perioada 09.03-30.03.2019. Inscrierile pentru examenul de simulare incep pe data 28.01 si se incheie in prima zi din martie.

Mai multe detalii pe site-urile de mai jos:

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

24 ianuarie 2019

Asistentii medicali generalisti platesc taxe neverosimile !!!

In Romania, in regim de stat devine din ce in ce mai greu sa te angajezi ca asistent medical, pentru ca posturile sunt tinute sub cheie la fel cum este pastrata Morfina la Venena, si sunt scoase la concurs doar atunci cand cineva cu “pile si relatii” isi anunta candidatura. Insa, in mediul privat, un asistent medical se poate angaja mai usor, fara prea mult efort in unele cazuri, DAR, din pacate nu este platit decat cu minimul pe economie (cel putin in acte, ca sa nu plateasca angajatorul taxe suplimentare la stat).

Indiferent de situatie, noi ca si asistentii medicali, ne lovim de teancul de hartii, adeverinte, legalizari si taxe pe care trebuie sa le achitam ca sa putem lucra legal in Romania. Recent am citit un articol (link - https://bit.ly/2MlArqM) in care se prezenta numarul acestor taxe impuse de OAMGMAMR, si se discuta in comparatie cu taxele celor de la Colegiul Medicilor din Romania (CMR) iar diferenta este imensa. Asistentii medicali platesc SAPTE taxe in plus fata de medici, unele fiind chiar ridicole si neverosimile, iar in tot acest timp, in mass media se vorbeste continuu despre plecarea cadrelor medicale in numar cat mai mare in alte tari si despre deficitul de personal din spitalele de stat.


Nu sunt de acord cu modul in care OAMGMAMR isi desfasoara activitatea, pentru ca uneori parca ne pun mai multe piedici decat sa ne ajute, ca pana la urma acesta este si scopul organizatiei, nu?
In tara, forta de munca exista - sunt zeci, poate sute de absolventi care inca nu profeseaza in domeniu, dar si-ar dori lucrul acesta. Sunt de parere ca daca s-ar reduce numarul de taxe, daca posturile vacante ar fi scoase la examen pe drept, fara alte șiretlicuri, si daca ideea de a avea un sistem sanitar european nu ar fi doar “o simpla sedinta cu saleuri si cafele”, atunci, probabil ar diminua dorinta noastra de a profesa in alta tara, unde beneficiile sunt multiple iar siguranta locului de munca este asigurata.


Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

25 noiembrie 2016

Rezidentiat 2016: Iesenii au obtinut punctajele maxime pentru Medicina si Farmacie


- Concursul de admitere în rezidențiat, organizat de Ministerul Sănătății, s-a desfășurat duminică, 20 noiembrie 2016. Acesta a avut loc în cele șase centre universitare: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu-Mureș și Timișoara. Pe cele 3.843 de poziții (3.381 de locuri și 462 de posturi) scoase la concurs s-au înscris 6.091 de candidați. La Iași au fost 1115 candidați: 784 la Medicină, 221 la Medicină Dentară și 110 la Farmacie
- Ministerul Sănătății a publicat clasificarea finală a candidaților care au susținut concursul de Rezidențiat în sesiunea 20 noiembrie 2016. Pentru domeniul Medicină, punctajul maxim pe țară, de 935 de puncte, a fost obținut de un candidat din Iași. Și la domeniul Farmacie, un candidat de la UMF - Iași se situează pe primul loc la nivel național, cu 896 de puncte. Clasificările finale cu punctajele obținute de candidați pentru cele trei domenii de concurs:

– Domeniul Medicină (punctaj maxim 935, punctaj minim de promovare 561): aici
– Domeniul Medicină Dentară (punctaj maxim 908, punctaj minim de promovare 544): aici
– Domeniul Farmacie (punctaj maxim 896, punctaj minim de promovare 537): aici

- Duminică, 27 noiembrie, are loc repartiția
- Comisia Centrală de Rezidențiat face precizări privind pașii următori care vor fi urmați de candidați, în alegerea locurilor și posturilor:
– Alegerea locurilor/posturilor în specialitate și a centrelor de pregătire se face în ziua de 27 noiembrie 2016, prin teleconferință, în intervalul orar 9:00 – 21:00.
– Candidații se vor putea prezenta în unul din centrele universitare: Arad, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș sau Timișoara.
- Dacă repartiția nu se finalizează în prima zi, va continua în ziua următoare, în același interval orar, iar locurile și posturile rămase disponibile se vor afișa pe pagina de internet http://rezidentiat.ms.ro la sfârșitul primei zile de repartiție.
– Candidații sau împuterniciții acestora care nu sunt prezenți la data, ora și locul fixate pentru alegerea postului ori a locului în specialitate și a centrului de pregătire pierd drepturile conferite de concurs. Candidații sau împuterniciții acestora vor avea asupra lor un act de identitate în termen de valabilitate și, după caz, procura notarială.
– Programul de desfășurare va fi:
• ora 9:00 – domeniul farmacie
• ora 10:15 – domeniul medicină dentară
• intervalul 12:00 – 21:00 – domeniul medicină

(Comunicat de presă UMF Iaşi)

29 iulie 2016

Lichidul pleural - Determinari biochimie

Revărsatul pleural reprezintă o acumulare de fluide în spaţiul virtual dintre foiţele pleurale, viscerale şi parietale.

Cauze

·         Pulmonare

·         Extrapulmonare

Clasificarea revărsatului pleural in funcţie de mecanismul de aparitie:

·       Transudat- rezultatul unui dezechilibru al presiunii hidrostatice – caracterizat printr-un conţinut scăzut de proteine şi apare în insuficienţa cardiacă sau în sindromul nefrotic

·        Exsudat- cauze inflamatorii, pleurale, care duc la secreţie activă de fluid cu un conţinut crescut in proteine

Este necesar de menţionat faptul că nivelul de proteine şi lactat dehidrogenaza (LDH) din ser şi din lichidul pleural diferenţiază transsudatul de exsudat (necesară recoltare şi din ser la diferentă de aproximativ 30 minute). Evidenţierea revărsatului pleural se face prin radiografie, echografie şi/sau toracocenteză.

Prin toracocenteză se evacuează lichidul pleural şi se recoltează în recipiente sterile care sunt etichetate cu numele pacientului, data recoltării şi numele personalului medical ce a efecutat recoltarea (medic şi asistent medical), care se trimite la o clinică, unde se va face o cultură din lichidul de puncţie. În România, astfel de analize medicale se pot face in laboratoarele Bioclinica, care au sedii în mai multe judeţe ale ţării.

După cum am precizat mai sus, transudatele se produc datorită unui obstacol mecanic circulator, pe când exsudatele sunt consecinţa diverselor procese inflamatorii sau neoplazice.

Mecanismele patogene implicate in dezvoltarea transudatelor sunt reprezentate de perturbarea echilibrului dintre presiunea hidrostatica si presiunea coloidosmotica. Exsudatele inflamatorii, faţă de care trebuie luat in considerare diagnosticul diferential cu procesele maligne, survin in contextul unei infecţii tuberculoase, bacteriene sau in legatura cu o embolie pulmonară

Pentru diagnosticul diferential intre exsudat si transudat, in practica se utilizeaza determinarea cantitatii de proteine din lichid, considerand ca o valoare a proteinelor totale sub 3 g/dL indica un transudat, iar peste 3 g/dL indica un exsudat. Clasificarea revarsatului ca exsudat sau transudat este primul pas in stabilirea etiologiei acestuia. Alte investigatii biochimice recomandate pentru lichidul pleural sunt: LDH, colesterol, glucoza.


NOTᾸ: determinarile biochimice din revarsate se efectuează întotdeauna concomitent cu determinările din sânge; recoltarea sangelui trebuie facuta într-un interval de timp foarte apropiat de momentul punctiei (aproximativ o jumate de oră).

Diagnosticul diferential al lichidului pleural se bazeaza pe modelul transudat-exsudat. Insuficienta cardiaca decompensata este cea mai comuna cauza de transudat, iar peste 80% din exsudatele pleurale apar parapneumonic, din cauze maligne (cancer de san, plaman, ovar, tract gastrointestinal, rinichi, limfom, leucemie, mezoteliom) sau ca urmare a embolismului pulmonar. Alte cauze inflamatorii includ lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, asbestoza, tuberculoza. Transudatele se pot asocia cu hipoalbuminemia (in ciroza hepatica sau sindromul nefrotic), atelectazia, cancerul pulmonar, hipertensiunea portala, dializa peritoneala.


Determinarea combinata a concentratiilor de proteine totale si LDH, precum si a rapoartelor dintre concentratia din lichidul pleural si concentratia serica a acestora permite diferentierea transudatului de exsudat (daca cel putin unul din cele doua rapoarte este peste nivelul cut-off, se considera ca este prezent un exsudat), in special in revarsatele de cauza maligna, care apar ca transsudate daca se determina numai proteinele, precum si in insuficienta cardiaca, cand pot fi in mod eronat clasificate ca exsudate.


Concentratia trigliceridelor >110 mg/dL este sugestiva pentru chilotorax; evidentierea chilomicronilor la electroforeza de lipoproteine dovedeste prezenta chilotoraxului.

1 iulie 2016

Efectele adverse ale medicamentelor


- Administrarea unui medicament în doze eficiente terapeutic determină, pe lângă efectul primar, pentru care a fost administrat medicamentul respectiv, o serie de efecte, denumite efecte secundare. Unele dintre aceste efecte secundare sunt benefice pentru pacient, potenţând chiar efectul primar.
- Alte efecte secundare prezintă, însă, un risc de intensitate mai mare sau mai mică pentru pacient, fiind denumite efecte adverse. Efectele adverse trebuie diferenţiate de efectele toxice ale unui medicament.

- Efectele toxice se produc numai prin supradozarea medicamentului.

- După mecanismul de producere, reacţiile adverse la medicamente pot fi clasificate astfel:
1. Efectele toxice cu simptome similare celor din supradozare
- Sunt efecte adverse caracterizate prin posibilitatea de a se produce la orice om, dacă doza este suficient de mare. Chimioterapicele antibacteriene aminoglicozidice pot produce surditate la toţi oamenii dar, pentru aceeaşi doză, surditatea se produce sau nu, în funcţie de sensibilitatea individuala.

2. Idiosincraziile 
- Aceste reacţii se produc la doze eficiente terapeutic dintr-un medicament, la pacienţii care prezintă anomalii genetice ale unor enzime ce intervin în metabolizarea medicamentului respectiv.
- Idiosincrazia se manifestă prin exagerarea sau diminuarea unor efecte cunoscute sau prin apariţia unor efecte noi, deosebite:
a) Efecte anormal de lungi ale medicamentului Succinilcholina este un curarizant, cu efect de foarte scurtă durată. Un număr foarte mic de bolnavi nu-şi revin din curarizare (adica din anestezie) decât după câteva ore.

b) Creşterea sensibilităţii la agenţii farmacologici Aceste anomalii au determinare genetică. Anomaliile eritrocitare pot determina anemie hemolitică in cazul administrarii de sulfonamide.

c) Apariţia unor efecte calitativ noi Există o anomalie a eritrocitelor ce consta într-un deficit de glucoză-6-fosfat-dehidrogenază (G6PD). La persoanele cu această anomalie, eritrocitului se lizează usor în contact cu medicamente ce nu provoacă hemoliză la omul normal: Acidul acetilsalicilic, Cloramfenicol.

d) Distribuţia anormală a agenţilor farmacologici Un exemplu îl constituie anomaliile în capacitatea proteinelor plasmatice de a transporta hormonii tiroidieni (alfa-globulina) sau ceruloplasmina.

3. Reacţiile imunologice la medicamente
- În cazul acestor reacţii nu există relaţia doză-răspuns. Medicamentele pot ″activa″ sistemul imun (SI) pe căi nedorite, reacţiile determinate reprezentând un tip aparte de reacţii adverse la medicamente.
- Reacţiile adverse la medicamente, mediate prin procese imune, pot avea mecanisme diferite:

3.1. Reacţiile imunologice ″acute″, imediate (alergiile), mediate de IgE, includ: anafilaxia, urticaria şi angioedemul. Substanţele care pot determina acest tip de reacţie sunt reprezentate de: chimioterapice antibacteriene, hormoni (Insulina), barbiturice, compuşi cu arsen, cu mercur, cu iod, cu brom.

3.2. Reacţii imunologice complement-dependente, care implică participarea unor anticorpi de tipul IgG sau IgM. Sindroame autoimmune ce pot aparea: - lupus eritematos sistemic (Hidralazina, Procainamida, beta- blocantele, D-penicilamina); - miastenie (D-penicilamina); - purpură trombocitopenică (Chinidina).

3.3. Reacţii la medicamente, exemplificate prin boala serului, care implică complexe immune conţinând IgG sau IgM şi vasculite multisistemice complement-dependente. Manifestările clinice ale bolii serului cuprind: erupţii cutanate urticariene, artralgii/artrite, limfadenopatii şi febră.

3.4. Reacţiile imunologice mediate celular apar în timpul administrării locale a medicamentelor (de exemplu, dermatitele de contact). Substanţele active care pot determina reacţii pseudoalergice sunt reprezentate de: substanţele de contrast iodate, antiinflamatoarele nesteroidiene, analgezicele opioide, unele anestezice locale.

4. Efecte adverse produse din cauza imaturităţii enzimatice a unor funcţii şi a unor structuri anatomice ale noului născut 
- La nou-născut există o serie de particularităţi importante, cum ar fi:
- carenţe enzimatice din cauza imaturităţii sistemelor biochimice;
- filtrarea glomerulară funcţionează la naştere cu un randament de numai 30-50%;
- deficit al mielinizării în substanţa albă cerebrală, etc. Deoarece bilirubina se elimina in cantitate scazuta prin caile biliare, apare icterul fiziologic. Administrarea de sulfonamide creste nivelul de bilirubina (care este toxica la nivel cerebral) si astfel apare icterul nuclear, care se poate solda cu moartea sugarului sau cu leziuni cerebrale irecuperabile.

5. Mutageneza
- Mutaţiile sunt modificări ale materialului genetic din celula animală, a căror urmare este modificarea constituţiei ereditare. Dacă modificarea genotipului este compatibilă cu supravieţuirea, ea se va transmite ereditar.
- Mutaţiile pot fi produse:
a) spontan, prin mecanisme necunoscute;
b) cu radiaţii ionizante;
c) cu agenţi chimici (mutageni).
- Mutaţiile sunt greu de observat la om, fiindcă nu îl afectează pe purtător şi se manifestă numai dacă acesta are descendenţi. Dacă mutaţiile au caracter recesiv, ele se pot manifesta peste generaţii.
- Între substanţele mutagene se pot enumera:
- alchilanţii şi antimetaboliţii folosiţi în terapia cancerului;
- nitriţii anorganici utilizaţi pentru conservarea cărnii;
- alcoolul etilic şi nicotina.

6. Carcinogeneza
- Este un proces multistadial şi de lungă durată, constând în transformarea unei celule normale în celulă malignă. Astfel, în cancerul indus chimic se deosebesc două faze:
6.1. Etapa de iniţiere a carcinogenezei reprezintă o modificare celulară ireversibilă, necesară, dar nu suficientă pentru a produce cancerul (unele substanţe, cum ar fi, uretanul, produc numai iniţierea). În această primă etapă se produce o alterare a genomului celular sub acţiunea unor factori genotoxici — factori cancerigeni.
6.2. Etapa de promovare a carcinogenezei este faza în care substanţele promotoare singure nu produc cancer, dar îl produc acolo unde iniţierea a fost efectuată în prealabil. In aceasta etapa actioneaza si factorii favorizanţi ai cancerogenezei.

- Factorii cancerigeni sunt reprezentaţi de: radiaţiile ionizante, unele virusuri, agenţii chimici (hidrocarburile, aminele aromatice, nitrosaminele, substanţele alchilante etc).
- Cancerul (neoplazia) este o proliferare celulară neîngrădită şi metastazantă, a unor celule somatice ce au suferit transformări maligne, proliferare ce nu mai poate fi controlată de mecanismele ce limitează creşterea şi diviziunea în ţesuturile diferenţiate.
- Un alt factor ce influenţează carcinogeneza îl reprezintă constituţia genetică: unele forme de cancer apar mai frecvent în anumite familii.

7. Teratogeneza 
- Teratogeneza reprezintă procesul care conduce la malformaţiile fătului, proces cauzat de teratogeni. Un teratogen este un agent care poate determina perturbarea dezvoltării embrionului sau fătului. Teratogenii pot conduce la întreruperea sarcinii sau pot cauza malformaţii congenitale.

- Denumirea de agent teratogen se foloseşte numai pentru acei agenţi chimici care produc defecte anatomice majore, cum ar fi: deschizături palatale, focomielie, anencefalie, etc.

- Factorii care produc defecte minore structurale sau funcţionale sunt denumiţi agenţi dismorfogeni. Agenţii dismorfogeni/ teratogeni chimici sunt reprezentaţi de: citostatice, hormonii sexuali, Talidomida, barbituricele, Fenitoin, Vitamina D (în exces), alcoolul, Acidul acetilsalicilic, preparatele de fier, corticosteroizii, tetraciclinele, contraceptivele în primele săptămâni de sarcină, vitamina A.

- Agenţii teratogeni includ şi agenţi infectioşi (virusul rubeolei, varicelei, herpesului, sifilis), agenţi fizici (agenţi ionizanţi), factori ce privesc starea de sănătate a mamei (diabetul), agenţi chimici (compuşi organici ai mercurului, erbicide, solvenţi industriali).

8. Efectele secundare în timpul tratamentului infecţiilor 
- Din microorganismele omorâte prin administrarea de chimioterapice antiinfecţioase se eliberează toxine ce produc efecte septice, care se încadrează în reacţia Herxheimer. De aceea, atunci când este de aşteptat o reacţie Herxheimer intensă, terapia trebuie începută cu doze mici (de exemplu, doze mici de Cloramfenicol în febra tifoidă, doze mici de Penicilina G în sifilis, doze mici de tuberculostatice în TBC).

9. Obişnuinţa, dependenţa, adicţia la medicamente
- Obişnuinţa la un medicament este o scădere a reactivităţii după administrarea repetată a medicamentului respectiv, pentru menţinerea constantă a efectului fiind necesară creşterea progresivă a dozei.
- Cauzele obişnuinţei pot fi:
• modificare în farmacocinetica medicamentului (de exemplu, o metabolizare mai rapidă);
• scăderea numărului de receptori sau trecerea lor dintr-o formă în activă într-una inactivă (de exemplu, scăderea numărului de receptori la Insulină în hiperinsulinemie);

- Tahifilaxia este o obişnuinţă ce se instalează rapid. Nu poate fi înlăturată prin creşterea dozei. Dependenţa. O serie de substanţe, inhibitoare sau excitatoare ale SNC, pot îndepărta stări psihice neplăcute, pot provoca o senzaţie de bună stare psihică şi fizică sau creşterea acestei senzaţii, dacă ea există în prealabil, până la atingerea stării de euforie. Fenomenul se poate produce atât la oameni bolnavi, cât şi la oameni sănătoşi.
- Euforia este o stare subiectivă plăcută, în care individul se simte satisfăcut sub aspect fizic şi psihic, de propria sa persoană şi deplin satisfăcut de tot ceea ce îl înconjoară.

- Dependenţa psihică se caracterizează prin:
a) senzaţia unei cerinţe de a consuma produsul respectiv, pentru a obţine o stare de bună dispoziţie;
b) tendinţa de a creşte doza consumată este limitată sau absentă;
c) dependenţa psihică nu este însoţită de o dependenţă fizică;
d) efectele nocive (pot fi comise acte antisociale). Dependenţele psihice cele mai frecvent întâlnite sunt la tutun, cafea sau alte băuturi care conţin cafeină.

- Dependenţa fizică este o stare de intoxicaţie cronică sau periodică, consecinţă a utilizării unui agent farmacologic euforizant.
- Printre caracteristici se pot enumera:
a) o nevoie irezistibilă (compulsivă) de a lua continuu agentul farmacologic, pentru procurarea căruia dependentul utilizează orice mijloace;
b) o tendinţă de creştere a dozei;
c) existenţa dependenţei psihice, instalată în prealabil, precum şi a dependenţei fizice; oprirea sau scăderea bruscă a consumului euforizantului respectiv poate provoca moartea dependentului;
d) efectele dependenţei sunt nocive nu numai pentru dependent, ci şi pe plan social.

- Prezenţa simultană a dependenţei fizice şi a celei psihice se numeşte adicţie.
- Oprirea bruscă a consumului substanţei care a determinat adicţia, produce reacţii somatic care se încadrează în sindromul de abstinenţă, ce diferă în funcţie de substanţa implicată şi, uneori, poate provoca moartea dependentului. Alcoolul etilic provoacă cele mai frecvente adicţii. Alte substanţe cu acţiune asupra SNC, care pot provoca adicţie, sunt: eterul, barbituricele, cloralhidratul, opiaceele.

10. Toleranţa locală a medicamentelor 
- 10.1. La administrarea parenterală a medicamentelor
- Deoarece administrarea intramusculară este uneori dureroasă, şi poate duce la apariţia unor complicaţii, cum ar fi, necroza sau abcesele sterile, pentru unele medicamente se prefera administrarea intravenoasă.
- Aceasta are multe avantaje, dar există şi riscuri, cele mai grave efecte adverse locale fiind flebitele si tromboflebitele (de exemplu, la administrarea clorurii de calciu).
-  O altă complicaţie a cateterismului este embolia gazoasă, ca urmare a injectării intravenoase a unei mici cantităţi de aer. Cateterul venos central este modul de supravieţuire a pacienţilor care necesită o nutriţie parenterală pe termen lung, iar infecţiile acestuia, celulita şi flebita supurativă reprezintă cauze des întâlnite de spitalizare şi morbiditate.

- Soluţiile uleioase nu sunt niciodată complet resorbite, reacţiile de corp străin determinate, ducând la închistarea unei proporţii variabile din produsul injectat, cu formarea unor noduli, ce se menţin pentru tot restul vieţii.
- Numeroase flegmoane apar după injecţiile cu substanţe puternic vasoconstrictoare (adrenalina) sau cu soluţii uleioase. În flegmonul post-injecţional, cauza principală e reprezentată de nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie. Sindromul Nicolau, numit de asemenea şi “embolica cutis medicamentosa”, este caracterizat de dermatita bine circumscrisă şi necroză aseptică după injecţie intramusculară.

10.2. La administrarea sistemică a medicamentelor 
- Administrarea orală a medicamentelor este de preferat pentru antiinflamatoarele folosite în tratamentul durerii uşoare şi moderate. Poate să apară sângerare gastrointestinală, atât datorită substanţelor, cât, mai ales datorită combinării acestora cu alcoolul.
- Având în vedere lezarea gastrică produsă de acidul acetilsalicilic prin acţiune la nivelul mucoasei, acidul acetilsalicilic tamponat este de preferat celui netamponat, pentru a evita microhemoragiile locale. Ibuprofen, naproxen şi diclofenac sunt antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care afecteaza mucoasa gastrica.
10.3. La administrarea externă a medicamentelor
- Pentru numeroase antiinflamatoare indicate în durerile musculare şi articulare se prefera administrarea locală, percutan. Toleranţa locală scăzută, poate determina, în cazul medicamentelor administrate extern (pe tegumente sau mucoase) apariţia fenomenelor iritative locale (de exemplu: iritarea cutanată sau iritarea mucoaselor bucală, conjunctivală, nazală, rectală, vaginală).
- O serie de unguente (cu chimioterapice antibacteriene, glucocorticosteroizi), aplicate topic pe tegumente sau mucoase, pot determina, în special după administrare cronică, modificarea florei bacteriene şi suprainfecţia cu oportunişti care de obicei sunt greu de tratat.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

12 mai 2016

12 Mai - Ziua Internatioanala a Asistentilor Medicali

- Astazi, 12 mai, se sarbatoreste la nivel mondial, ziua internationala a asistentilor medicali, data special aleasa, fiind si data de nastere a precursoarei serviciului sanitar modern - Florence Nightingale (12 mai 1820).
- A dat dovadade ambitie si devotament, ce a reusit sa transforme spitalele precare din secolul al XIX-lea in institutii adecvate de tratament, cu dotari din punct de vedere sanitar si cu personal de specialitate foarte bine instruit, pregatiti sa ofere ingrijiri de calitate bolnavilor.

International Council of Nurses


- Prima celebrare a zilei internationale a asistentilor medicali a fost in anul 1965, dar data de 12 mai a fost aleasa oficial abia in anul 1974.
- Anul acesta, cei de la Organizatia Mondiala a Sanatatii si Consiliul International al Nurselor (ICN) au ales ca tema principala de discutie "Asistentii medicali: o forta pentru schimbare, imbunatatirea serviciilor medicale de sanatate"
- Cei de la ICN, au pus la dispozitie pe site-ul lor documente si kit-uri ce pot fi descarcate si folosite de catre asociatii medicale, asistenti medicali si diversi furnizori de servicii medicale.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

9 mai 2016

Saptamana internationala de Nursing - Editia a II-a - 16-20 mai

- "Saptamana Internationala de Nursing" este dedicata studentilor specializarii Asistenţă Medicală Generală din cadrul facultatilor de medicina din tara, cat si asistentilor medicali care exercita profesia.

- In anul 2014, Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T.Popa" din Iasi, a organizat prima editie a "Saptamanii Internationale de Nursing" (International Nursing Week), in care au fost invitati cadre didactice de la Colegiul Universitar Karel de Grote, Antwerp, Belgia, Universitatea de Stiinte ale Sanatatii, Kaunas, Lituania si Universitatea de Stiinte Aplicate, Windesheim, din Olanda.

- In cadrul acestei manifestari, alaturi de lectorii invitati, profesorii de la universitatea de medicina ieseana, au sustinut prelegeri si discutii libere, prin care au impartasit exemple de bune practici din educatie si profesie existente in nursingul european.

- Evenimentul a avut impact major in randul studentilor si a asistentilor medicali, incat in perioada 16-20 mai se organizeaza cea de-a doua editie, ce va avea loc tot in cadrul UMF Iasi, in Aula "George Emil Palade", unde vor participa din nou cei de la Colegiul Universitar Karel de Grote, Antwerp, Belgia si Universitatea de Stiinte Aplicate, Windesheim, din Olanda.
- Organizatorii prelegerilor sunt prof.dr. Ileana Antohe si prof.dr. Ovidiu Petris, cadre didactice UMF Iasi iar discutiile de anul acesta vor fi despre ingrijirile paliative, severitatea pacientilor anxiosi si depresivi si despre modul cum aceste afectiuni influenteaza calitatea vietii, bolile cardiovasculare si ingrijirele aferente acestora si multe subiecte.
- Seria de conferinte va dura 5 zile, iar intrarea este libera !



- La prima editie Prof. Doina Azoicăi preciza: „Secția de Asistență Medicală Generală are o curriculă care a fost agreată și evaluată de către ARACIS dar și de alte foruri, internaționale, care au venit să evalueze activitatea didactică din universitatea noastră, încât pregătirea studenților de la Asistență Medicală Generală este în acord cu ceea ce se cere la nivel de Uniune Europeană”.
- Asadar, luati si voi parte la conferintele din "Saptamana Internationala de Nursing"

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

8 mai 2016

Autoeducatia pacientului in tratarea si ameliorarea astmului bronsic

- Pacientul (sau familia sa) are un rol important în tratarea și ameliorarea manifestărilor astmului bronșic.Pacientul trebuie să învețe să-și monitorizeze manifestările și simptomele bolii,debitul expira-tor, să-și cunoască crizele, să evite factorii declanșatori ai crizelor asmatice.
- Pacientul trebuie să cunoască medicamentele care-i ameliorează boala, precum și pe cele care previn declanșarea crizelor pe termen lung, și să folosească dispozitivele pentru administrarea



Strategia globala pentru tratamentul, controlul si preventia astmului.
- Mai multe studii au încercat de-a lungul anilor să răspundă la întrebarea "Poate fi prevenit astmul?".
- Începând cu 1992 , în cunoașterea astmului bronșic au avut loc importante schimbări asupra concepțiilor despre mecanismele de producere a bolii. Aceste schimbări au fost acceptate in unanimitate de cele mai importante foruri din domeniu ; tot atunci a fost lansat si primul program de lupta împotriva bolii astmatice. Acesta a fost denumit "International Consensum on Bronchial Asthma Diagnosis, Management and Treatment" in Betesda - Maryland Sua.

- Nevoia de perfecționare a culminat in 1995 când a fost inițiat un proiect numit "Global Initiative For Asthma" supranumit GINA. Programul a fost creat cu scopul de a sprijini personalul medical, auxiliar, bolnavul si oficialii sănătății publice, pentru a reduce prevalenta, morbiditatea si mortalitatea.

- GINA pregătește rapoarte științifice despre prevenirea și tratamentul bolii,încurajează răspândi-rea principiilor programului, colaborarea internațională in cercetare precum și atitudinea generala față de astm.

- Participarea la acest eveniment ce are loc in prima zi de marţi a lunei mai din fiecare an a crescut semnificativ şi astăzi ziua mondială a astmului este marcată in peste 35 de ţări, fiind organizată pentru prima dată in România in anul 1998 fiind desfaşurată in mai multe oraşe prin diverse campanii de informare asupra bolii şi a tratamentelor existente, efectuarea gratuită a testului de spirometrie şi organizarea expozitiilor de creaţii artistice având ca temă astmul bronşic.


-  Pentru aceasta se fac studii de informare, analiza si opinie privitor la programul GINA. In acest sens,un studiu reprezentativ a fost derulat in 2001 în București sub forma de chestionar la care au participat 2500 de cadre medicale. S-a observat o subestimare generala a gravității bolii,o utilizare insuficientă a tera- piei inhalatorii și o aplicare nesatisfăcătoare în practica medicală a principiilor GINA.

- Se fac mari eforturi de resurse umane și financiare pentru a stopa prevalența în creștere în ulti- mii ani. Evitarea expunerii la orice factori de risc și educația pacientului, parte integrantă a programului GINA, este în prezent tratamentul de prima linie a astmului. Astmul beneficiază de numeroase tipuri de abordări și consensuri,cu soluții pentru formele seve re care nu pot fi reglementate medicamentos și care impun abordări multidisciplinare.
- Rolul important în prevenirea , tratarea , ameliorarea astmului bronșic îl au așadar educația autoeducația pacientului, a familiei acestuia și a întregii populații.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Cum recunoastem exacerbarea astmatica?

- Exacerbarea astmatică ( sinonime: atac de astm, astmul acut) este un episod de intensificare a simptomelor astmatice (dispnee, tuse, wheezing și senzația de constricție toracică) dincolo de nivelul obișnuit cronic de variabilitate a astmului , asociată cu o scădere a debitului aerian expirator ce poate fi cuantificată prin măsurarea funcției pulmonare (VEMS sau PEF)



- Exacerbarea astmatică,poate fi prima manifestare a bolii astmatice
• se instalează de cele mai multe ori progresiv, pe parcursul a mai multor zile;la o minoritate din pacienți se instalează rapid în câteva ore
• intensificarea simptomelor si creșterea consumului de medicație simptomatică apar de obicei înaintea alterării funcției pulmonare (scăderea PEF) • alterarea funcției pulmonare(scăderea PEF) este un indicator mai precis al severității exacerbă rii decât intensitatea simptomelor.

- Colaborarea medicului de familie cu medicul pneumolog este deosebit de importantă pentru managementul corect al pacienților cu astm. Medicul de familie beneficiază de expertiza de specialitate a pneumologului, iar pneumologul de cunoașterea aprofundată a situației pacientului, contextul în care acesta trăiește, totalitatea și complexitatea afecțiunilor acestuia.

- Medicul trebuie să ia în considerare diagnosticul de exacerbare astmatică la orice pacient cunoscut cu astm sau nu și care prezintă o apariție/agravare a simptomelor astmatice dincolo de nivelul obișnuit al simptomelor astmatice cronice.

- Exacerbarea astmatică induce un risc suplimentar pentru sănătate și impune o schimbare de urgență a tratamentului administrat.

- Trebuie făcută diferența între astmul slab controlat și apariția unei exacerbări.De obicei,simptomele sugerând un control slab al astmului apar înainte de diminuarea cu 30% a PEF ( față de cea mai bună valoare personală) si pacienții fie se prezintă la medic fie își adaptează singuri tratamentul.
Automonitorizarea PEF ar putea aduce cel mai mare beneficiu pentru cei care nu sesizeazã în timp util agravarea simptomatologiei. Totusi, uneori, agravarea simptomelor poate fi un indicator mai sensibil al debutului exacerbãrii, decât diminuarea PEF.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Prevenirea exacerbarilor astmatice

- Simptomele și exacerbările astmatice sunt declanșate de prezența unor factori denumiti factori declansatori(trigeri), cum ar fi virusurile, alergenele, poluantii, unele medicamente, etc.
- Reducerea expunerii la acesti factori declanșatori ar putea diminua numărul exacerbărilor scad reactivitatea bronsică și deteriorarea funcției pulmonare, duce la ameliorarea simptomelor si scad necesarul de medicamente la pacienții cu astm.
- Administrarea corectă a medicației de control scade sensibilitatea la factorii de risc în cazul pacienților cu astm controlat.
Managementul astmului bronsic
(sursa: Pocket guide for asthma management and prevention 2015)

- Intervențiile menite pentru reducerea expunerii pot fi insuficient dovedite ca eficiente si uneori foarte împovărătoare pentru pacient si familia lui cu atât mai mult cu cât mulți astmatici reacționează la mai multi factori declansatori.
Din acest motiv sunt necesare: 
• identificare cât mai precisă a legăturii dintre factorul declanșator și apariția simptomelor/exacerbărilor astmatice înainte de recomandarea metodelor de reducere a expunerii.
• tratament farmacologic sistematic pentru obținerea și menținerea controlului astmului, care reduce implicit sensibilitatea pacienților la expunerea la acești factori

- Excluderea alimentelor alergenice reduce amploarea crizelor de astm. Sulfiții au fost implicați în producerea exacerbărilor astmatice severe;recomandarea evitării lor trebuie să fie bine fundamental,simi-lar cu ale substante din alimente pentru care riscul de exacerbare este minim.

- Se recomandă interzicerea administrării de aspirină sau alte AINS la pacienții care prezintă intoleranta la aceste medicamente. Supravegherea atentă medicală se recomandată și în cazul tratamentului cu p-blocanți, inclusiv cei cu administrare intraoculară. Scăderea ponderală la obezii cu astm.

- Scăderea ponderală este recomandatã la toți pacienții obezi cu astm pentru ameliorarea controlului astmului ca și pentru efectele sanogene generale. Scăderea ponderală la pacienții obezi cu astm se însoțește de amelio¬rarea controlului astmului.Se recomandă practică rea exercițiilor fizice în afara condițiilor ex-treme. În cazul astmului la efort pacientii vor fi sfătuiți să nu renunțe la efortul fizic , ci să-și administreze un agonist cu acțiune rapidă înainte de efectuarea efortului.

- Manifestările emoționale extreme ( râs, plâns, tristețe, atacul de panică), pot declanșa o criză de astm prin hiperventilația și hipercapneea pe care o produc.
- Pentru managementul pe termen lung al bolii (prevenirea exacerbărilor) medicul trebuie să identifice corect cauzele, factorii care duc la acestea.

Cauzele exacerbărilor astmului sunt:
• infecțiile virale respiratorii.
• infecții respiratorii cu Mycoplasma sau Chlamydia
• expunere acută la pneumalergene sau agenți iritanți (dioxid de sulf, poluanți atmosferici),
• administrare de: AINS, beta-blocante neselective, sedative;
• necomplianța la schema de tratament;
• stresul emotional.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Rolul asistentului medical in implementarea programelor educationale la pacientul astmatic

- Asistentul medical împreună cu medicul specialist sau curant elaborează planurile de educație în privința cunoașterii bolii. El facilitează discuții între medic și pacient ori de câte ori acesta face vizite la medic , pentru a fi implicat activ în managementul astmului. În acest fel pacientul poate preveni problemele și să ducă o viață activă și productivă.

- Tot asistentul medical face educația pentru prevenire și control pe termen lung prin adminis-trarea regulată a medicației obligatorii, prin evitarea trigerilor( factorilor declanșatori). Asistentul învăță pacientul cum să-și cunoască crizele , agravarea lor. și să acționeze cerând ajutor medical la nevoie. Îl mai învăță cum să-și monitorizeze statusul respirator utilizând scorul de simpto-me (accentuarea tusei, apăsare toracică , wheezing , dificultate în respirație , treziri nocturne , șa) iar dacă e posibil să monitorizeze și debitul expirator de vârf ( PEV) cu ajutorul peekflowmetrului.

- Asistentul învață pacientul să diferențieze medicația de ameliorare rapidă și cea de prevenire pe termen lung,și îl învață tehnica corectă de folosire a dispozitivelor de administrare a inhalantelor (spacer turbohaler, diskhaler, acuhaler, vezi anexele) Asistentul medical educă pacientul (membrii familiei) să-i menţină starea de sănătate şi cum să respecte tratamentul medical indicat.

- Adesea un individ este bolnav din lipsă de cunoştinţe a unor mijloa ce de prevenire şi tratament a suferinţei sale , pe care de aceea nu le respectă , în aceste situaţii prevenirea sau tratarea bolii de care suferă,depinde de reeducarea bolnavului. Educaţia nu trebuie făcută la întâmplare sau presupus că se face bine întotdeauna. Asistenta medicală poate face ca experienţa bolnavului în ceea ce priveşte boala şi oportunitatea de a învăţa să fie maximă.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Investigatii efectuate in astmul bronsic


- Termenul de astmă derivă din grecescul „astma” (greutate în respirație) folosit încă de Homer(Iliada) și care a intrat în limbajul medical prin intermediul scrierilor lui Hipocrate , Areteu Galion, ș.a.

- Astmul bronșic este o boală care debutează rareori la adult, manifestările sale debutând cel mai frecvent din copilărie.



- Principalele elemente ce caracterizează astmul bronșic sunt: „ obstrucție” generalizată a căilora eriene inferioare , cu etiologie multiplă , foarte variată ca durată și intensitate , ce aparte la persoanele cu hiperreactivitate bronșică la o multitudine de stimuli , se manifestă clinic prin accese paroxistice de dispnee cu „ wheezing” (respirație șuierătoare), tuse și este reversibilă spontan sau prin tratament.

- În funcţie de valoarea şi semnificaţia diferiţilor parametri , se propune următorul plan de investigare:

1. Investigaţii efectuate în episoadele acute

a. In criza de astm
- Hemograma poate arăta leucocitoză cu neutrofilie ca semn de infecţie. Eozinofilia susţine etiologia alergică (peste 400/mm3);
-V.S.H. poate fi accelerată (infecţie);
- Examenul sputei poate evidenţia prezenţa leucocitelor, germenilor microbieni;
- I.D.R. cu 2 u PPD este obligatorie (exclude o primă infecţie TBC cu adenopatie compresiva);
- Examenul urinii (nespecific de rutină);
- examenul O.R.L.evidenţiază frecvent semnele infecţiei care a declanşat criza. Este însă util în special la distanţă de criză,pentru a stabili oportunitatea suprimării unor focare de infecţie cronică (adenoidan, amigdalian),
- Radiografia pulmonară este extrem de informată, evidenţiind hiperclaritatea difuză a câmpurilor pulmonare bilateral , cu deformare "în butoi" a toracelui , coaste orizontalizate, diafragmul coborât , pune în evidenţă emfizemul bazai şi retrosternal , creşterea diametrului toracic anteroposterior, eventual prezenţa adenopatiei hilare. Desenul hilar şi interstitial este de obicei accentuat.Radiografia poate pune în evidenţă atelectazie, bule de emfizem, deplasări mediastinale, sau drept complicaţii un pneumotorax sau pneumomediastin.

b. In starea de rău astmatic
- Analiza gazelor sanguine în astmul bronşic, constituie un element de mare valoare în aprecie-rea severităţii astmului bronşic.Criza banală de astm nu antrenează modificările deosebite ale gazelor sanguine.
- În cursul crizelor de severitate mai mare se poate instala hipoxemia . Aceasta la rândul său, determină o hiperventilaţie alveolară reflexă , ceea ce permite eliminarea în ritm crescut,a dioxidului de carbon.
- În formele cele mai severe de obstrucţie bronşică se notează hipoxie marcată cu hipercapnie şi acidoză, care este des respiratorie. Nu necesită urmărire foarte atentă şi tratament adecvat. În formele foarte severe şi rapid instalate , la acidoza respiratorie se adaugă o componentă metabolică .
- Semnificaţia unui ritm rapid este diferită :agravarea în sine a obstrucţiei bronşice, un pneumo-torax , instalarea unei stări de „epuizare” respiratorie,depresie medicamentoasă a centrilor respiratori(exces de sedative), etc.

- Hematocritul, hemoglobina şi proteinemia apreciază gradul de hemoconcentraţie , permiţând alături de greutate , tensiune arterială, presiune venoasă centrală şi diureză , calculul necesarului de lichide.
- Ionograma sanguină şi urinară sunt necesare în aprecierea eventualelor dezechilibre şi corecţia lor.
- ECG poate evidenţia deviaţii de ax electric,semne de suprasolicitare a unor cavităţi, tulburări de ritm, de conducere.
- Examenului fundului de ochi evidenţiază stază şi edem papilar.
- EEg ( de rutină ) arată o activitate electrică lentă,difuză, ca semn de suferinţa cerebrală globală. • Puncţia lombară devine obligatorie la bolnavul în stare de comă .
- Alte investigaţii în funcţie de contextul clinic: uree ( sanguină şi urinară) , glicemie, calcemie, explorări bacteriologice,determinarea grupului sanguin (înprezenţă unei anemii severe care necesită corecta re rapidă).

2. Investigaţii efectuate in perioada de acalmie a bolii
-  Marea majoritate a copiilor astmatici nu sunt complet investigaţi sub aspect alergologic şi funcţional respirator. În aceste condiţii diagnosticul final de boală susţinut de anamneză, examen clinic, investigaţii de rutină, deşi relativ uşor de făcut, păstrează un grad de imprecizie. Aceasta face obligatorie punerea în discuţie şi excluderea tuturor afecţiunilor clinic similare.

- Investigaţiile necesare în astmul bronşic în scopul excluderii unor afecţiuni similare sunt: 
• test de sudoare - mucoviscidoză;
• electroforeză- deficit de ar antitripsină;
• bronhoscopia - corpi străini bronşici, dischinezie traheobronşică hipdonă;
• EEG- epilepsie diencefalică(cu manifestări astmatiforme);
• bronhografia- bromectazie;
• biopsia pulmonară - bronsiolită cronică obliterantă.
• Exploatarea alergologică

- Testare cutanată alergologică are ca obiectiv , pe baza datelor sugerate de anamneză , să demonstreze prezenţa unei hipersensibilizări de tip imediat faţă de anumite alergene.

- Testarea propriu-zisă se va face în felul următor:
• antihistaminicele, ca şi toate medicamentele care suprimă sau înhibă hipersensibilitatea de tip imediat vor fi suprimate cu cel puţin 48 ore înaintea testării;
• soluţia de adrenalină 1% trebuie să fie imediat disponibilă;
• se foloseşte faţa anterioară a antebraţului care se curăţă în prealabil cu apă şi săpun;
• cu ajutorul unui aplicator ataşat la dopul fiecărui flacon se depune pe tegument o picătură din fiecare extract alergenic, precum şi o picătură din soluţia de control, păstrând o distanţă de aproximativ 3 cm între locurile unde au fost depuse aceste picături; cu ajutorul unei lanteţe speciale se pătrunde prin grosimea picăturii, în straturile superficiale ale tegumentului; lanteţa se ţine aproape paralel cu pielea, introducându-se foarte puţin, atât cât este necesar pentru a putea penetra în epiderm;
• se repetă acelaşi gest pentru fiecare picătură, având grijă de a schimba lanteţa de fiecare dată;
• se va îndepărta cu un tampon de vată, excesul de soluţie pentru fiecare testare;
• reacţiile de tip imediat se vor citi în aproximativ 15 minute, utilizând o riglă gradată; se va evalua atât zona centrală de edem cât şi haloul eritematos din jur , raportându-se la un standard special în funcţie de soluţiile utilizate.






- De exemplu, modul de citire a reacţiei imediate pentru cazul extractelor alergenice este:
 (-) absenţa edemului; eritem absent sau sub 1 mm diametru;
 ( + ) edem absent sau foarte discret; eritem sub 3 mm diametru;
 (+ +) edem sub 3 mm diametru şi eritem asociat;
 (+ + +) edem între 3-5 mm diametru, cu eritem asociat;
 (+ + + +) orice reacţie superioară precedentei.

- În rare cazuri la locul testării se constată apariţia unui nodul infiltrativ la 24-48 de ore de la testare. Este vorba în acest caz de o reacţie de hipersensibilitate de tip tardiv, tuberculinic.

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

27 august 2014

Recoltarea sangelui pentru hemocultura

Ce este Hemocultura?
- In sangele pacientului pot fi prezente microorganisme patogene precum bacterii si fungi iar acestea pot fi puse in evidenta folosind metode microbiologice si/sau imunohistochimice

Indicatii
- Hemocultura este necesara pentru precizarea diagnosticului medical cand exista suspiciunea unei infectii severe de focar cu risc septicemic precum pielonefrite si bronhopneumonii sau endocardita infectioasa
- Totodata aceasta investigatie este indicata la pacientii cu sindrom infectios sever, sindrom febril prelungit si la pacientii valvulari sau cu proteze valvulare si care acuza frisoane.

Flacoane de hemocultura cu medii aerobe si anaerobe de tip BACTEC

Materiale necesare
- Laboratorul de microbiologie este obligat sa furnizeze doua seturi de recipiente ce contin medii sterile de cultura.Un flacon este destinat pentru germeni aerobi iar celalalt pentru germeni anaerobi.
- Indiferent de tipul de mediu de cultura este necesara verificarea cantitatii de sange venos care trebuie recoltata pentru a se asigura raportul optim sange/mediu ce consta in 10 ml sânge venos sau 5 ml sânge venos la 50 ml mediu de cultură (1/5 - 1/10).
Vacutainere si Holder

- Recoltarea celor doua hemoculturi se poate face in aceasi etapa (dupa aparitia frisonului) sau la interval de 15 minute conform indicatiei medicului (interval de o ora)
- Sunt necesare manusi sterile
- Betadina este folosita ca antiseptic dar pentru pacientii alergici la iod, se va folosi Cloramina (antiseptic)
- Pentru recoltarea sangelui venos sunt necesare doua seringi de 20 ml, 5 ace sterile (unul pentru recoltare, patru pentru transferul sangelui recoltat in flacoanele cu medii de cultura
- Antiseptizarea tegumentului si dezinfectia dopurilor flacoanelor cu medii de cultura se va face folosind tampoane sterile



- Recoltarea sângelui venos pentru hemocultură se poate face şi în sistem închis, cu dispozitive speciale de tip Vacutainer DB, Vacuplast sau Dupont Isolator.

Tehnica
- Pentru a evita eventuale incidente/accidente este necesar respectarea urmatoarelor indicatii:
- Dupa verificarea indicatiei medicale pentru recoltarea hemoculturii si a identitatii pacientului, cadrul medical care va efectua recoltarea se va spala pe maini, va pregati materialele necesare, va imbraca manusile de protectie,
- Pacientul va fi informat pentru o buna cooperare
- Antiseptizarea tegumentelor cu Betadina (sau Cloramina)
- Prin punctie venoasa periferica se vor recolta 20 ml de sange
- La sfarsitul manevrei se va face antiseptizarea locului de punctie si hemostaza locala (compresiunea locului de electie).

- Dupa recoltare se va introduce sangele venos in flacoanele de hemocultura respectand etapele :
- Este necesar sa se schimbe acul de recoltare cu unul steril la fiecare manipulare pentru a preveni contaminarea
- Capacul flaconului cu mediu de cultura se dezinfecteaza cu betadina inainte de introducerea celor 10 ml sange venos.
- Pentru omogenizarea probei, flaconul se va roti usor,
- Evidenta instrumentarului si a materialelor folosite,
- Cadrul medical dezbraca manusile folosite, se spala pe maini si le va usca
- Probele biologice recoltate se vor eticheta corespunzator si vor fi trimise la laboratorul de microbiologie, iar in buletinul care insoteste aceste probe se vor preciza datele generale ale pacientului, diagnosticul medical prezumptiv, zona de electie a punctiei, temperatura cutanata in momentul recoltariii, antibioticoterapia (medicamentul, doza si durata tratamentului), medicul curant al pacientului si asistentul medical care a efectuat recoltarea.
- Dupa recoltare. hemoculturile vor fi trimise la laborator, flacoanele sunt insamantate si pastrate la 36.5 - 37 grade Celsius.

Rezultatul hemoculturilor
- In functie de agentul patogen implicat in urmatoarele 7-10 zile de la recoltarea probelor laboratorul de microbiologie va comunica rezultatele,
- Hemoculturile sunt urmarite zilnic macroscopic
- Pozitivarea hemoculturilor se face in 2-3 zile in cazul agentilor patogeni uzuali, iar microorganismele care se dezvolta mai lent sau necesita conditii speciale de cultura reclama un timp mai indelungat de dezvoltare sau medii speciale de cultura
- Tehnica BACTEC permite detectia macroscopica a dezvoltarii agentilor patogeni, utilizand spectrofotometria in infrarosu pentru identificarea CO2 degajat prin metabolismul bacterian
- Dupa indentificarea agentului patogen implicat, se testeaza si sensibilitatea pe care o are asupra diverselor antibiotice, pentru ghidarea tratamentului etiologic specific.

22 februarie 2014

Protocolul de necropsie

- Protocolul de necropsie este defapt o fisa pe care medicul legist o va completa dupa ce cadavrul unui pacient a fost examinat pentru depistarea modificarilor patologice care au instalat decesul.
Mai intai se vor completa datele generale privind numele, varsta, profesia persoanei decedate, serviciul clinic din care provine, numarul foii de observatie, diagnosticul clinic si in final data decesului si respectiv ora efectuarii necropsiei.

- Dupa completarea acestor date, se noteaza in protocol informatii despre examenul extern al cadavrului, examenul cavitatii craniene si a encefalului, a cavitatii abdominale si a celei toracice examenul organelor buco-cervico-toracice si a organelor pelvine.Totodata se completeaza date privind diagnosticul macroscopic, histopatologic si cauzele mortii

- Examenul extern al cadavrului
- sunt evidentiate semnele ce au dus la instalarea mortii si se constata modificarile cutanate vitale precum urme de traumatiste, cicatrici sau fistule

- Examenul cavitatii craniene si a encefalului
- se examineaza neurocraniul, dura mater, sinusurile venoase, creierul, cerebelul, puntea si bulbul

- Cavitatea abdominala
- prin deschiderea cavitatii abdominale se poate efectua examenul in situ a peritoneului, a organelor de la etajul supramezocolic (ficat,cai biliare, stomac, duoden, pancreas, splina) si de la etajul submezocolic (intestin subtire, colon

- Cavitatea toracica
- se examineaza in situ cavitatea pleurala, pericardul, mediastinul anterior si regiunea cervicala

Se va examina fiecare organ in parte pentru depistarea eventualelor modificari patologice !!!

- Organele buco-cervico-toracice
- limba, glande salivare, tiroida, ganglioni limfatici, faringe, laringe, esofag, trahee, bronsii principale, pulmoni, cord, aorta toracica, si diafragmul

- Organele abdominale
- se efectueaza proba permeabilitatii biliare
- ficat, vezicula biliara, pancreas, splina, stomac, instestin subtire, duoden, colon, aorta abdominala, arterele renale, suprarenale, rinichi si artere iliace

- Organele pelvine
- vezica urinara, uretra, uter, trompe, ovare, prostata

- Se stabilesc cauzele mortii
- cauzele propriu-zise ale mortii se impart in trei categorii - directa (imediata) (ruptura de miocard), cu antecedente (infarct miocardic acut), si starea morbida initiala (ateroscleroza)
- instalarea mortii mai poate fi produsa si de alte stari morbide precum diabetul zaharat

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Necropsia anatomo - patologica

- Este o investigare directa a modificarilor patologice macroscopice ce apar la cadavrul unui pacient.
Se efectueaza de catre medicul legist (anatomo-patolog) in spatii special amenajate, in cadrul Serviciului de Anatomie Patologica si Prosectura (cuprinde sala de necropsie, frigider, camera de imbalsamare).
La necropsie vor fi prezenti si clinicienii care au urmarit evolutia bolii pacientului.


- Necropsia consta in deschiderea cutiei craniene si a cavitatilor toraco-abdominale, ceea ce permite examinarea organelor in mediul lor natural (in situ) si descrierea modificarilor patologice din cavitati. Totodata, organele pot fi investigate in exteriorul corpului, acestea fiind extrase prin tehnici speciale, apoi cantarite si sectionate, pasi necesari pentru un diagnostic histopatologic.
Necropsia are o deosebita importanta in cazul cazurilor neelucidate clinic si permite verificarea diagnosticului clinic, stabileste cauzele si mecanisele ce au instalat decesul, si sunt constate efectele produse de terapia administrate pacientului. In afara de scopurile prezentate mai sus, necropsia este si o metoda de predare in institutiile de invatamant medical.

-Pentru buna desfasurare a necropsiei, trebuie sa tina cont de anumite reguli legate de locatie, instrumentar si timpii necesari. Sala de necropsie trebuie sa fie spatioasa, sa fie dotata masa de necropsie, instrumente, cu sistem de iluminare si de ventilare, sursa de apa curenta si canal de evacuare, sa aiba peretii si pardoselele impermeabile.Este indicat ca sala de necropsies aa faciliteze de lampi UV, importante pentru aseptizare.Este obligatoriu ca masa de necropsie sa fie racordata la sursa de apa si canalul de scurgere, iar santurile laterale si radiare sa faca legatura cu orificiul de scurgere, marginile mesei fiind ridicate.

- Instrumentarul este variat,si contine cutite necropsie, bisturie, doua tipuri de foarfeci necesare pentru sectionarea instentinelor – enterotom si pentru sectionarea coastelor – costotom.Se foloseste si ciocanul, dalta, fierastraul pentru portiunile osoase.Totodata sunt necesare si pense, catetere, cupe gradate , sonde, vase din sticla, cupe gradate, si respectiv ace drepte si curbate.

- In continuare, voi vorbi de cel de-al treilea element important pentru buna desfasurare a necropsiei ce este reprezentat de timpii necesari, care cuprind atat masuri de protectie individuala, cat si rigurozitate din partea cadrului medical. In primul rand este necesara studierea foii de observatie clinica, pentru a putea stabili la finalul necropsiei, concordanta dintre diagnosticul clinic si cel anatomo-patologic.Personalul medical trebuie sa poarte echipament de protectie precum halat, sort impermeabil, manusi chirurgicale, masti chirurgicale si respectiv ochelari de protectie.Apoi urmeaza identificarea cadavrului urmat de examenul extern general si pe regiuni a acestuia, in urma caruia sunt stabilite modiicarile cadaverice si se stabiliteste tipul constitutioanal.

- Dupa examenul extern, se trece la cel intern ce consta in deschiderea cutiei craniene si a cavitatii toraco-abdominale.In final se completeaza protocolul de necropsie si certificatul de deces.

- Semnele mortii
- Din momentul instalarii decesului, corpul sufera o serie de transformari – racirea si rigiditatea cadaverica, petele cadaverice
- Racirea cadaverica este dependenta de temperatura mediului ambiant, si se instaleaza treptat, in 24 de ore, temperatura cadavrului fiind cu 2-3 grade mai mica.
- Dupa 2-3 ore dupa deces, in sens cranio-caudal se instaleaza rigiditatea cadaverica si devine totala in 8-10 ore mentinandu-se timp de 3-4 zile si dispare in ordinea in carea a aparut.
- Petele cadaverice sunt de doua tipuri- lividitati si pete de putrefactie.
- Lividitatile cadaverice (sau de hipostaza) au culoare rosie violaceu avand tendita la confluare si apar in zonele declive (punctul cel mai jos), acestea fiind absente in regiunile de compresiune prin planul dur de suport al cadavrului
- Petele de putrefactie apar prima data din fosele iliace, au culoare verzuie si apar mai tarziu, in urma lividitatilor

Tehnici de deschidere a cutiei toracice si a cavitatii toraco-abdominale


Sectionarea si decolarea partilor moi ale cutiei craniene - imaginile apartin UMF"Gr.T.Popa" Iasi


Extragerea encefalului din cutia craniana
- imaginea apartine UMF "Gr.T.Popa"  Iasi
- Se detaseaza cerebelul prin ridicarea emiseferelor acestuia, apoi sectionarea lor la nivelul extremitatii posterioare a pedunculilor cerebrali.
- Dupa detasarea cerebelului, se vor taia emisfere cerebrale facandu-se 6 sectiuni, paralele cu scizura Rolando – prefontala, pediculo-frontala, frontala, parietala, pediculo-parietala, occipitala

Deschiderea cavitatii toraco-abdominale
- Medicul se va plasa in dreapta cadavrului, si face o incizie mediana, longitudinala submento-pubiana ocolind ombilicul pe partea stanga pentru a evita ligamentul rotund al ficatului.
- Cavitatea abdominala se deschide facandu-se o butoniera in regiunea epigastrica sub apendicele xifoid, apoi se ridica peretele abdominal, sectionandu-se muschii si peritoneul parietal pana la pubis, acest lucru permite examinarea in situ a organelor
- Urmeaza apoi decolarea tegumentelor de pe cutia toracica, sectionarea si indepartarea plastronului sterno-condro-costal.Aici se examineaza pericardul, cordul, cavitatile pleurale si pulmonul in situ
- Organele buco-cervico-toracice sunt extrase pentru sectionari si examinari in spatiul extern.
- Cordul este sectionat prin doua tehnici diferite, sectiuni transversale seriate de la apex spre baxa si sectionarea longitudinala.
- Urmeaza examinarea organelor cavitatii abdominale

La tehnica de necropsie sunt efectuate si examinari speciale
- examen histopatologic - sunt analizate la microscop fragmente de tesuturi si organe recoltate in timpul necropsiei
- examen citologic - este posibil doar in cazul necropsiilor efectuate in primele ore de la deces
- examen histopatologic extemporaneu - clarificarea modificarilor macroscopice neconcludente
- prelevari micologice
- prelevari pentru cercetari toxicologice
- reactii de colorare pentru evidentierea macroscopica a produsilor metabolici
- prelevari bacteriologice - sange, bila, etc

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

21 februarie 2014

Investigarea reactiei inflamatorii

- Patrunderea agentilor patogeni in organism, in tesuturile sanatoase genereaza o serie de reactii ale sistemului imunitar care apara gazda in mod nespecific de infectiile cu alte organisme.
In urma acestor reactii apar modificari celulare, vasculare, metabolice, ce au caracter atat de aparare cat si agresional.

1. Manifestari generale
- clinic, inflamatia se manifesta prin astenie si indispozitie, febra, tahipnee si tahicardie
- apare raspuns biologic sistemic, caracterizat prin cresterea VSH-ului, a reactiei de floculare a proteinelor pozitive si totodata se modifica aspectul electroforetic al serului si respectiv a leucogramei

- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
- Valori normale
Timp 1 ora 2 ore
Barbati 1-10 mm 7-15 mm
Femei 2-13 mm 12-17 mm

- daca reactia inflamatorie persista, atunci viteza de sedimentare ramane accelerata si dupa disparitia semnelor clinice
- valoarea este accelerata in afectiuni degenerative, neoplazii, boli de sistem si respectiv infarct miocardic
- exista o serie de factori care influenteaza viteza de sedimentare si se impart in doua categorii - factori eritrocitari si plasmatici
- factorii eritrocitari sunt reprezentati de anemie care accelereaza VSH si de policitemie care scade VSH,
- in factorii plasmatici intra albuminele (projeaza suspensia eritrocitelor, globulinelor) si fibrinogenul (are efect contrar)
- VSH-ul are cresteri fiziologice in perioada catameniala si in ultimele luni de sarcina la femei
- In cazul reumatismului articular acut, infectiilor de organ, infarctului miocardic acut, septicemiilor, TBC-ului, hemopatiilor maligne, neoplaziilor, cresterea vitezei de sedimentare are caracter patologic.
- apar scaderi ale vitezei in cazul hepatitei epidermice, starilor alergice, cordului pulmonar cronic si a maladiilor congenitale de cord si a afectiunilor ce evolueaza cu poliglobulie (bronhopneumopatia obstructiva cronica)

- Reactii de floculare a proteinelor plasmatice
- sunt reactii nespecifice si se folosesc saruri de metale grele, care evidentiaza disproteinemia, ce consta in raportul albumine/globuline,
- albumine - 4-5 g/100 ml,
- globuline - 2,5-3 g/100 ml,
- raportul normal a/g variaza intre 1,5-2

- Proteine de faza acuta (APP)
- concentratia acestor proteine se modifica in reactiile inflamatorii repartizate in doua categorii - pozitive si respectiv negative
- in cazul proteinelor pozitive, concentratia lor creste in inflamatie si sunt reprezentate de Alfa 1 antichimiotripsina, ceruloplasmina, haptoglobina, proteina C reactiva,
- albumina, prealbumina, transferina sunt proteine negative si concentratia lor scade in inflamatie

- Leucograma
- leucocitoza este o crestere patologica a leucocitelor si induce si cresterea procentului de granulocite neutrofile (neutrofilie)

- Electroforeza proteinelor serice
- prin cresterea proteinelor Alfa 1, Alfa 2 si a betaglobulinelor se poate evidentia prezenta sau absenta inflamatiei

2. Manifestari locale
- sunt reprezentate de RUBOR (roseata), CALOR (caldura), TUMOR (tumefiere), DOLOR (durere), FUNCTIO LAESA (impotenta functionala a organului)
- modificarile vasculare, celulare si metabolice produc la nivelul focarului inflamator modificari tisulare

- Modificari vasculare
- in prima faza apare accelerarea circulatiei, dupa care curentul sanguin incetineste si se observa miscari pendulare
- pe masura incetinirii circulatiei, in vasele mici si capilare se constata o deplasare a eritrocitelor spre centrul patului vascular si trecerea leucocitelor spre endoteliul vascular iar o data cu migrarea exudeaza si lichidul din vase in tesuturi

- Modificari celulare
- apar in focarul inflamator si sunt reprezentate de marginatie, diapedeza si fagocitoza

- Modificari metabolice
- se produc concomitent cu modificarile vasculare si celulare iar consecinta lor consta in generarea de substante biologic active, care prin aparitia lor in anumite etape ale reactiei inflamatorie exercita influente locale si generale

- Examenul lichidelor seroase
- diferentierea exudatului (inflamator) de transudat (are origine mecanica) este importanta si se evidentiaza prin reactia Rivalta, o analiza calitativa pentru lichid din seroase precum pleura, pericard, articulatii si peritoneu
- sunt de doua tipuri - inflamatorii (exudate), reprezentate de TBC peritoneal, infectie bacteriana si respectiv de origine mecanica (transudate), in insuficienta cardiaca, ciroza, stari de denutritie, hipoproteinemie
- in afara de Reactia Rivalta, in practica medicala se foloseste si dozarea glucozei, a acidului lactic si a fribrinogenului

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook