Ultimele stiri

Fashion

31 ianuarie 2011

Tablou hematologic

Cele mai verficati parametri, in cazul unei analize de sange.Sunt afisate valorile de referinta.







  • Eritrocite - 4.00 - 5.5 X 10ˆ6 μL
  • Hematocrit - 36 - 48 %
  • Volumul eritrocitar mediu (VEM) - 80 - 97 fL
  • Distributia eritrocitara - 10 - 20 %
  • Hemoglobina - 12 - 16.5 g/dL
  • Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) - 26 - 34 pg
  • Concentratie hemoglobinei eritrocitare medie (CHEM) - 32 - 36 %
  • Trombocite - 140 - 400 X 10ˆ3 μL
  • Volum plachetar mediu - 6 - 10 fL
  • Trombocrit - 0 - 9.9 X 10ˆ3 μL
  • Distributia trombocitelor - 0 - 9.9
  • Leucocite - 4.00 - 9.0 X 10ˆ3 μL
  • Neutrofile - 2.0 - 6.9 X 10ˆ3 μL (42 - 80 %)
  • Limfocite - 0.6 - 3.4 X 10ˆ3 μL (20 - 48 %)
  • Monocite - 0.0 - 0.9 X 10ˆ3 μL (2 - 10 %)
  • Eozinofile - 0.0 - 0.7 X 10ˆ3 μL (0 - 5 %)
    • Bazofile - 0.0 - 0.2 X 10ˆ3 μL (0 - 2 %)
    • Reticulocite - 5 - 20 %

        Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook



        30 ianuarie 2011

        Instrumentar Chirurgical - pentru taiat tesuturi

          • Bisturie

        Maner de bisturiu
        Bisturiu cu lama fixa - Pean
        Lame de bisturiu de unica folosinta


          • Cutite de amputatie
          Cutit Liston

            • Fierastraie
          Fierastrau Charriere
          Fierastrau Gigli (maner si sarma)

            • Foarfeci
          Foarfeci chirurgicale
          Foarfeca Metzenbaum



          Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook



          29 ianuarie 2011

          Caile de administrare a medicamentelor

          Calea digestiva
          - Se administreaza pilulele, comprimatele, solutiile, casetele, drajeurile, supozitoare si clismele.
          Supozitoarele si clismele sunt introduse prin rect, tot pe cale digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau terapeutice (spalatura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau intestina)

          Calea orala
          - Este cea mai comoda, atat pentru bolnav cat si pentru personalul de ingrijire.Pe cale sublinguala se administreaza unii hormoni, nitroglicerina (utila in cazul durerilor in piept) sub forma de comprimate sau de solutie. Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor (un exemplu este Penicilina V). Medicamentele cu actiune iritanta asupra mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru a fi amestecate bolul alimentar (de exemplu unele antibiotice si chimioterapice - tetraciclinele, nitrofurani).

          Calea respiratorie
          - Se administreaza diferite substante narcotice (eter, cloroform, clorura de etil), unele substante antiasmatice (prin inhalare sau pulverizare), unele substante cum ar fi antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice sub forma de aerosoli (amestec de gaz cu medicament fin dispersate), oxigenul. Oxigenul se administreaza in edemul pulmonar acut, pneumotoraxul spontan, bronhopneumonie, diferite forme de insuficienta respiratorie, insuficienta circulatorie si in insuficienta cardiaca.
          Modalitatile de administrare sunt:
          • aspirare direct din balon
          • administrare intranazala printr-o sonda Nelaton
          • masca sau cortul de oxigen
          Sonda Nelaton
          Calea percutanata
          - Frictionare, compresie, ionoforeza - cu ajutorul curentului galvanic, badijonari, emplastre, bai medicinale

          Calea parenterala
          - Antipiretice, injectii, perfuzii, transfuzii, punctii

          Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook



          Echivalenta medicamentelor

          Supradozajul medicamentos sau absenta eliminarii duc la intoxicatii.La fiecare medicament se deosebesc:
          - doza terapeutica - variaza intre doza minima la care apare efectul dorit si doza maxima
          - doza maxima - este cea mai mare doza suportata de organism, fara sa apara fenomene toxice
          - doza toxica - cantitatea de medicament introdusa in organsim, determina fenomene toxice
          - doza letala - aceasta determina moartea bolnavului

          Echivalenta  medicamentelor trebuie respectata de asistenul medical, pentru respectarea dozelor.
          • 1 pahar de lichior corespunde aproximativ cu 15 g ulei
          • 1 ceasca de cafea corespunde aproximativ cu 50 g apa
          • 1 pahar de vin corespunde aproximativ cu 100 g apa
          • 1 pahar de apa corespunde aproximatic cu 200 g apa
          Totodata si capacitatea lingurelor trebuie cunoscuta
          • 1 lingurita corespunde cu 5 g apa; 6,5 g sirop; 4,5 g ulei
          • 1 lingurita de supa corespunde cu 15 g apa; 20 g sirop; 12,5 g ulei
          Exista astfel de echivalente si pentru pulberi
          • 1 lingurita plina cu pulbere contine aproximativ 2,5-5 g
          • 1 lingurita rasa corespunde cu aproximativ 1,5-2,5 g
          • 1 varf de cutit rotunjit corespunde cu 1,5-1 g


          Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook



          Reguli generale de administrare a medicamentelor

          Tratamentul medicamentos ramane cel mai important mijloc terapeutic.Medicamentele sunt destinate uzului extern si intern si se pot introduce pe caile cutanate (frictiuni, ungere), digestiva (absorbtie, clisma), respiratorie (inhalare - aerosoli) , parenterala (injectii, perfuzii), rahidiana.

          Insa si acest tip de tratament are si unele riscuri, si de aceea este indicat ca asistentii medicali (si pacientii) sa cunoasca cateva reguli de administrare a medicamentelor

          - identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea calitatii lor.
          - respectarea intocmai a medicamentului prescris.
          - respectarea cailor, dozajului si a orarului de administrare.
          - respectarea somnului bolnavilor.Exceptie fac medicamentele etiologice (antibiotice)
          - evitarea incompatibilitatilor.Unele medicamente devin ineficace sau chiar daunatoare prin asociere.
          Exista  incompatibilitati de prescriere, de care trebuie sa tina seama medicul (sulfamide si acidul paraaminobenzoic, histamnina si antihistaminicele, asocierea unor medicamente cu antidoturile lor).

          Exista insa si o incompatibilitate de asociere, care priveste pe asistentul medical - de exemplu clorura de calciu si codeina fosforica, luminalul injectabil si alte substante.
          Unele incompatibilitati sunt cautate, pentru a obtine efectul terapeutic urmarit - procaina cu adrenalina, morfina cu atropina, utilizarea antidoturilor.
          - administrarea imediata a medicamentelor (al carui flacon a fost deschis)
          - luarea medicamentelor in prezenta asistentului medical
          - respectarea masurilor de asepsie, pentru a preveni infectii intraspitalicesti
          - anuntarea imediata a greselilor savarsite, in administrarea medicamentelor


          Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook



          27 ianuarie 2011

          Paranoia


          Este o psihoza caracterizata printr-un delir cronic, sistematizat, in care nu se intalnesc halucinatii.Temele delirante dezvoltate in general de paranoici sunt de persecutie, gelozie, inventie, de marire si de descoperire.
          Paranoicii sunt foarte activi, cverulenti, revendicativi, procesomani, formandu-se frecvent conflicte cu aspect medico-legal.
          Tratamentul in aceste deliruri este foarte indelungat, constand printr-o cura sustinuta - timp de luni si chiar ani de zile - de medicamente neuroleptice, urmata de ergoterapie si, unde se poate, de psihoterapie.





          Personalitatea paranoica

          • rigiditate comportamentalaegocentrism (el este centrul universului in care traieste)
          • lipsa de empatie (incapacitatea de a-i intelege pe cei din jur)
          • impenetrabilitate la critica (orice critica este un atac la persoana sa)
          • este hiper-orgolioasa
          • este megalomana (se “da mare”)
          • se supraapreciaza (isi aroga calitati inexistente, sau isi supraevalueaza calitatile existente)
          • are erori importante in judecarea faptelor celor din jur (pe care le subapreciaza) sau ale sale (pe care le supraapreciaza)
          • este neincrezator total in cei din jur (familie, mediu de munca, prieteni) pe care ii suspicioneaza ca l-ar minti sau insela 
          Daca ti-a placut articoul trimite-l mai departe pe Facebook 

          Dictionar - Litera E

          Pentru o cautare avansata, este recomandat sa folositi combinatia de taste CTRL + F 

          E

          ectoderm - învelis extern al embrionului
          ectopie -
          pozitie anormala a unui organ
          eczema -
          boala de piele care provoaca eruptii si mâncarime
          edem -
          acumulare de lichid în tesuturi
          electrocardiograma -
          grafic reprezentând curentii produsi de contractiile inimii
          electroencefalograma -
          reprezentarea grafica a activitatii electrice a creierului
          electroterapie -
          tratament medical cu ajutorul curentilor electrici
          elongatie -
          întinderea terapeutica a unui ligament sau nerv
          embolie -
          astuparea unui vas sangvin cu un cheag de sânge
          embriogeneza -
          dezvoltare embrionara
          embriologie -
          studiu al stadiilor de dezvoltare a embrionului
          embrion -
          primul stadiu din viata unui organism, începând de la fecundarea oului
          emfizem -
          umflatura produsa prin infiltrarea aerului în tesuturi
          enartroza -
          articulatie mobila
          encefal -
          creier
          encefalita -
          inflamatie a encefalului
          encefalografie -
          radiografie a encefalului
          encefalopatie -
          boala a encefalului
          endocard -
          membrana care captuseste cavitatile inimii
          endocardita -
          inflamatie a endocardului
          endocrinologie -
          studiul glandelor endocrine
          endoderm -
          foaie interioara a endodermului
          enterita -
          inflamatie a intestinului subtire
          enterocolita -
          inflamatie a intestinului subtire si a colonului
          entorsa -
          leziune a unei articulatii cauzata de întinderea sau ruperea brusca a ligamentelor
          enzima -
          compus organic de natura proteica, solubil, care provoaca sau accelereaza o reactie; ferment
          epidemie -
          boala infectioasa care se extinde rapid
          epiderma -
          strat superficial al pielii
          epifiza -
          1 - glanda endocrina care influenteaza dezvoltarea glandelor sexuale si procesele metabolice
                        2 - extremitate a unui os lung
          epigastru -
          partea superioara a abdomenului
          epiglota -
          membrana care acopera glota
          epilepsie -
          boala nervoasa manifestata prin accese de convulsii si pierderea cunostintei
          epistaxis -
          hemoragie nazala
          epiteliu -
          învelis al pielii, al mucoaselor etc.
          ergograf -
          aparat pentru înregistrarea fortei musculare
          ergoterapie -
          tratament al unor boli prin munca
          eritem -
          roseata a pielii, în unele boli
          eritrocit -
          hematie
          erizipel -
          boala infectioasa manifestata prin eruptie cutanata rosie
          esofag -
          parte a tubului digestiv între faringe si stomac
          excrescenta -
          umflatura, tumoare pe un organ
          exoftalmie -
          iesire în afara a globilor oculari

          A - B - C - D - E - F - G - H - I - J - K - L - M - N - O - P - R - S - T - U - V - X - Z 


          Personalitatea si Grupele de sange

          In mitologia Japoneza, se presupune ca exista o stransa legatura intre grupa de sange, caracter si compatibilitatea dintre oameni; si aceste credinte nu sunt doar la nivel de individ ci sunt bine inradacinate in cultura societatii: in matinalele de stiri, pe langa noutati si vreme, de multe ori sunt prezentate rapoarte cu privire la previziunile zilei raportate la fiecare grupa de sange in parte.



          Grupa de sange A 
          - Persoanele cu grupa de sange A, sunt de regula firi cooperative, sensibile, inteligente, pasionale si talentate.
          - Sunt de multe ori predispuse la anxietate, din dorinta de a fi pe placul celor din jur;
          - Evita sa-si exteriorizeze emotiile, motiv pentru care in cele din urma clacheaza;
          - Din exterior par a fi persoane calme, insa in realitate sunt cuprinse de griji;
          - Sunt persoane introvertite, romantice, stabile si de incredere;
          - In mare parte sunt tensionate, nerabdatoare si se confrunta cu probleme de somn;
          - Desi sunt persoane potrivite pentru functii de conducere, in general refuza astfel de pozitii, deoarece nu fac fata situatiilor stresante;
          - Sunt caracterizate de meticulozitate si perfectionism;

          • Starea de sanatate - Grupa de sange A este caracterizata de o sensibilitate crescuta. Din acest motiv, prea mult stres duce la slabirea sistemului imunitar mult mai repede decat in cazul celorlalte grupe de sange. Nivelul scazut al cantitatii de acid in stomac caracterizeaza grupa de sange A inca de la nastere, necesitand atentie deosebita asupra regimului alimentar si evitarea proteinelor animale. Utilizarea de enzime digestive atunci cand se consuma alimente fermentate sau bauturi carbogazoase este o necesitate. 
          Compatibilitate -  cu grupele de sange 0 si AB


          Grupa de sange B
          - Purtatorii grupei sanguine B sunt persoane ce tind spre echilibru: contemplative precum grupa A si totusi ambitioase, precum grupa 0
          - Sunt percepute ca persoane incantatoare si fascinante, caracterizate de optimism;
          - Sunt caracterizate de empatie, inteleg si accepta cu usurinta punctele de vedere ale celor din jur, evitand de cele mai multe ori confruntarile sau provocarile.
          - Sunt persoane flexibile capabile sa lege prietenii sincere si de durata;

          • Starea de sanatate - Desi au un sistem imunitar puternic, persoanele cu grupa B sunt predispuse catre infectii virale, boli inflamatorii autoimune - Lupus, Scleroza multipla sau Oboseala cronica.O alta problema de sanatate comuna acestei grupe este Hipoglicemia, in special in conditiile unei alimentatii gresite.
          Compatibilitate: - cu grupele de sange A si AB


          Grupa de sange AB
          - Sunt persoane dualiste, posedand trasaturi ale grupelor A si B
          - Purtatorii grupei sanguine AB reactioneaza cel mai bine in conditii de stres;
          - Sunt persoane foarte active cu caracter mult mai puternic decat cei cu grupa A, insa deseori au tendinta de a neglija stresul, compromitandu-si imunitatea;
          - Persoanelor cu grupa AB nu le place sa se adapteze intr-un mediu diferit de al lor; daca se simt inlantuite, au tendinta de a evada din acest spatiu inchis si de a actiona pe plan propriu.
          - Au gandire logica si sunt determinate sa gandeasca si sa actioneze in spiritul corectitudinii;
          - Sunt caracterizate de o rabdare, putere de concentrare si inteligenta admirabile;
          - In ceeea ce priveste optiunile alimentare, sunt foarte transante: un aliment fie este pe placul lor, fie il evita cu precadere.

          Compatibilitate: - cu orice grupa de sange


          Grupa de sange 0
          - Purtatorii grupei sanguine 0 au in general tendinta de a fi solitari;
          - Sunt persoane intuitive, focalizate, independente, increzatoare, cu calitati de lideri;
          - In cele multe situatii prefera sa se bazeze pe fortele proprii;
          - Persoane organizate si determinate, care de cele mai multe ori isi ating obiectivele propuse;


          • Starea de sanatate - Dintre toate cele patru grupe de sange, purtatorii grupei 0 reactioneaza cel mai bine in fata stresului si au un sistem imunitar si un psihic puternic. Pentru o buna stare de sanatate, sunt dependeti de exercitii fizice viguroase, avand o circulatie sanguina deficitara.
          Compatibilitate: - cu grupele de sange A si AB

          sursa - sfatulmedicului.ro

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook 

          26 ianuarie 2011

          Sangele

          Datorita originii mezodermice si a raportului dintre substanta intercelulara (plasma) si celule sale, sangele este considerat un tesut conjunctiv moale.
          In corpul adultilor exista 4,50 - 5 litri de sange care reprezinta 7-8 % din masa sa.Contributia globulelor rosii (eritrocite) la volumul total de sange(hematrocitul) este de 43 %.Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate (globule albe, globule rosii si trombocite)



          Plasma
          Reprezinta aproximativ 55 % din sange si este compusa din apa, in care se afla substantele organice (proteine, glucide, si lipide), sarurile minerale disociate si microelemente.Dintre toate substantele organice, cele mai importante sunt proteinele, deoarece sunt reprezentate de hormoni, anticorpi, factori ai coagularii, aminoacizi si enzime care intervin in mentinerea constantei parametrilor mediului intern (hemostazie) si in reglarea activitatii sistemelor de organe.

          Elementele figurate
          • Globulele rosii (Hematii, Eritrocite)
            • Globulele rosii tinere sunt nucleate iar cele batrane sunt anucleate
            • transporta substante hranitoare - Fier (Fe), gaze respiratorii -O2  si CO2
            • Hemoglobina + Oxigen formeaza oxihemoglobina si este un compus instabil ce merge la celulele
            • Hemoglobina + Dioxidul de carbon formeaza carbohemoglobina si este un compus instabil ce merge la plamani
            • Hemoglobina + Monoxid de Carbon formeaza methemoglobina si este un compus stabil ce provoaca asfixiere
          • Leucocitele
            • sunt alcatuite din membrana, citoplasma, nucleu si au diferite forme
            • intervine in imunitate
            • are rol in procesul de fagocitoza
            • aceste elemente figurate sunt si anticorpi (limfocite)]
          • Trombocitele (plachete sangvine)
            •  sunt cele mai mici elemente figurate
            • nu au nucleu
            • au rol in coagularea sangelui (au proteine cu rol in coagulatie)
          Grupele de sange
          Pe suprafata hematiilor se gasesc aglutinogene notate cu literele A si B si sunt numite antigene








          Daca ti-a placut articolul,trimite-l mai departe pe Facebook

          25 ianuarie 2011

          MSD şi Federaţia UNOPA oferă 2 burse de studiu Universitaria

          Astfel, 2 tineri studenţi seropozitivi aflaţi în tratament la Centrul Regional HIV-SIDA Iaşi vor primi fiecare o bursă de studii în valoare de 1200 euro aferentă anului de studiu 2010 – 2011, dacă întrunesc condiţiile de selecţie afişate pe www.unopa.ro.




          Formularul de solicitare a bursei cât şi criteriile de acordare sunt disponibile pe site-ul www.unopa.ro. Data limită pentru trimiterea dosarelor este 25 februarie 2011. Cele 2 burse de studii vor fi acordate de către o Comisie de Evaluare din care vor face parte reprezentanţi UNOPA, Centrul Regional HIV-SIDA Iaşi şi MSD. Criteriile de evaluare sunt construite astfel încât să fie recompensaţi studenţii seropozitivi care au nevoie de sprijin financiar pentru a continua studiile, au desfăşurat activităţi de voluntariat în sprijinul comunităţii şi se dovedesc pacienţi model.




          Despre MSD
          MSD este lider mondial în industria sănătăţii, contribuind la sănătatea lumii. În România, MSD se implică activ în lupta împotriva SIDA încă din anul 1998 cand a pus bazele primului parteneriat public-privat pentru a spori accesul la tratament al persoanelor cu HIV/SIDA. Astfel, împreună cu Guvernul Romaniei MSD a implementat Programul Naţional de Prevenire şi Control HIV/SIDA prin publicarea primelor scheme de tratament şi prin dezvoltarea primei baze de date naţionale a pacienţilor infectaţi cu virsusul HIV. Un an mai târziu, în 1999, MSD a oferit o finanţare în valoare de peste 1 milion $ pentru dezvoltarea unei reţele naţionale de centre de tratament dotate cu echipament modern de diagnosticare HIV/SIDA. În prezent, MSD derulează la nivel naţional campanii de informare a tinerilor cu privire la modalităţile de prevenire a infecţiei cu HIV.

          Daca ti-a placut articoul,trimite-l mai departe pe Facebook

          23 ianuarie 2011

          Cum stiti daca aveti colesterolul crescut?

          Colesterolul crescut nu produce simptome, nu da dureri de cap, greata, ameteala sau alt discomfort.Singura modalitate de a afla daca aveti colesterolul crescut este de a face un set de analize.
          Daca sunteti supraponderal (gras), sedentar (nu faceti o activitate fizica regulata), aveti o alimentatie nesanatoasa (cu multe grasimi si putine fructe si ;egume) , sunteti varstnic sau rudele de sange au valori crescute ale colesterolului, atunci si riscul vostru de a avea dislipidemie este ridicat.

          Inainte de menopauza, femeile au nivelul colesteroului mai mic decat barbatii ce se afla la aceasi varsta.Dupa menopauza, creste nivelul de LDL (sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la ingustarea vasului de sange) si scade cel de HDL (transporta colesterolul din diferite parti ale organismului inapoi la ficat, ceea ce duce la inlaturarea lui din organsim, deci la protejarea vasului de sange).
          Astfel incat, dupa 50 de ani femeile tind sa aiba colesterolul mai mare decat barbatii de aceasi varsta.

          Insa, si persoanele slabe sau tinere pot avea colesterolul crescut. (daca sunt sedentare si au o alimentatie nesanatoasa).

          Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook 

          22 ianuarie 2011

          Cum functioneaza imagistica medicala?

          De la radiografiile clasice până la rezonanţa magnetică nucleară, există o serie de tehnologii disponibile astăzi, cu care medicii "scanează" corpul uman. Dar care sunt fenomenele fizice pe care aceste tehnici îşi bazează funcţionarea?






          Tomograful computerizat si camera Gama
          Monitorul unui computer tomograf afişează o secţiune transversală realizată de obicei la nivelul unui organ sau a unei părţi a corpului uman. Tomograful computerizat foloseşte un tub cu raze X similar celor utilizate în echipamentele tradiţionale cu raze X, cu deosebirea că acest tub se roteşte în jurul pacientului, iar detectoarele aflate de cealaltă parte a pacientului recepţionează semnalul şi cu ajutorul tuturor datelor obţinute pe parcursul unei rotaţii complete poate fi produsă şi afişată pe ecran o imagine a unei secţiuni prin corpul pacientului. Aşadar, computerul tomograf este o tehnică de imagistică medicală care foloseşte raze X, adică o formă de radiaţie ionizantă.

          Rezonanta magnetica nucleara
          Să trecem la tehnicile care nu se bazează pe radiaţie ionizantă. La o primă vedere rezonanţa magnetică nucleară oferă imagini similare celor obţinute cu ajutorul tomografului computerizat, imagini de înaltă calitate ale unor secţiuni transversale la nivelul organismului, dar asemănările dintre cele două tehnologii se termină aici. În cazul rezonanţei magnetice nucleare, pacientul este plasat în interiorul unui câmp magnetic static foarte mare şi pe măsură ce procedura evoluează, protonii care reprezintă nucleele atomilor de hidrogen din interiorul zonei scanate se vor alinia de-a lungul câmpului magnetic. Pe măsură ce se aliniază, vor suferi şi o precesie în jurul propriei axe. Frecvenţa acestei precesii va fi determinată de mărimea câmpului magnetic static. Dacă se acordă o sursă de radiofrecvenţă exact pe rata acelei precesii se va produce un fenomen de rezonanţă şi protonii vor absorbi energia undelor radio emise de sursă. Decuplarea sursei de unde radio va face ca protonii să cedeze energia acumulată, tot sub forma unui semnal radio care poate fi detectat de o bobină sau antenă foarte sensibilă, iar acel semnal oferă măsura densităţii de protoni şi o informaţie despre mediul chimic local în care se găsesc protonii.





          Daca ti-a placut articolul,trimite-l mai departe pe facebook

          Istoria Ganoderma - Mit și realitate

          Ganoderma Lucidum
          Ganoderma este supranumita si "elixirul tineretii" tocmai datorita compozitiei ei in substante active, care au puterea de a purifica organismul , de a spori rezistenta la boala, de a mentine un tonus ridicat si o stare de sanatate maxima.
          Filmul prezinta istoria descoperirii efectelor miraculoase ale acestei ciuperci










          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          Căile sensibilităţii exteroceptive

          Căile sensibilităţii exteroceptive se clasifica in:
          • sensibilitatea exteroceptivă nociceptivă
            • calea sensibilităţii tactile protopatice
            • calea sensibilităţii termoalgezice
          • sensibilitatea exteroceptivă epicritică
          Calea sensibilităţii tactile protopatice
          Transmite informaţii tactile protopatice, de presiune fină, despre calitatea efectivă a atingerii
          1.Receptorii –se găsesc în piele. Pentru sensibilitatea dureroasă, ca şi pentru cea termică, receptorii sunt terminaţiile nervoase libere,discuri Merkel, corpusculii Meissner

          2.Protoneuronul – se află în ganglionul spinal. Dendrita lui este lungă şi ajunge la receptori, iar axonul pătrunde în măduvă si se bifurcă în ramuri ascendente şi descendente ce ajung în zona ventrolaterală a cornului posterior.

          3.Deutoneuronul – se găseşte în nucleul propriu al capului cornului posterior axonul deutoneuronului urcă 3-4 segmente medulare şi se încrucişează la nivelul comisurilor cenuşii anterioară şi albă, trecând în cordonul anterior de partea opusă, unde formează tractul spinotalamic anterior. Acesta ajunge în bulb, dorsal de oliva bulbară şi la ieşirea din bulb se împarte în două grupuri de fibre:
          > primul grup, cel mai numeros, formează componenta paleospinotalamică, fibrele sale ajung la nucleii substanţei reticulate şi de aici prin fibre reticulotalamice ajung în sistemul talamic difuz unde se găseşte neuronul 3 al cărui axon proiectează în sistemul limbic, în girus cinguli.
          > al doilea grup, la ieşirea din bulb, se ataşează lemniscului medial şi reprezintă componenta neospinotalamică

          4.Neuronul – se găseşte în nucleul ventral posterolateral din talamus pentru componenta neospinotalamică

          5.Zona de proiecţie corticală – este în aria somestezică primară, în girul postcentral, câmpurile 3,1,2 şi în aria somestezică medulară – pentru componenta neospinotalamică.

          Calea sensibilităţii termoalgezice
          1.Receptorii acestei sensibilităţi sunt terminaţiile nervoase libere, corpusculii Krause, Pacini şi Ruffini.

          2.Protoneuronul – se găseşte în ganglionul spinal iar axonul lui intră în măduvă şi face sinapsă cu deutoneuronul în nucleul capului cornului posterior (lamele Rexed 2,3,4 şi probabil şi în lamele 6,7,8).

          3.Deutoneuronul – se găseşte in nucleul capului cornului posterior, iar axonul lui urcă 2-3 segmente medulare, se încrucişează în comisurile cenuşie anterioară şi albă, trec în cordonul lateral de partea opusă şi formează fasciculul spinotalamic lateral. Fibrele acestuia, la intrarea în bulb se împart în 2 grupuri :
          > primul grup reprezintă componenta neospinotalamică ce formează lemniscul spinal care trece dorsal de oliva bulbară şi medial de fasciculul spinocerebelos anterior şi urcă prin trunchi superolateral de lemniscul medial.
          > al doilea grup reprezintă componenta paleospinotalamică şi fibrele lui formează fasciculul spinoreticulotalamic. Fasciculul spinoreticulotalamic informează despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii.

          4.Neuronul – pentru componenta neospinotalamică se găseşte in nucleul ventral posterolateral (NVPL), iar pentru componenta paleospinotalamică în nucleii intralaminari : paracentral şi central lateral.

          5.Zona de proiecţie corticală – este în aria somestezică primară pentru fibrele componentei neospinotalamice şi în aria somestezică secundară pentru fibrele componentei paleospinotalamice

          Calea sensibilităţii epicritice
          1.Receptorii – sunt corpusculi Meissner, Pacini pentru vibraţii şi terminaţiile nervoase libere pentru tact

          2.Protoneuronul – se găseşte în ganglionul spinal iar axonul lui ocupă partea medială a rădăcinii şi este o fibră groasă care ajunge în partea ventromedială a cornului posterior. Aceste fibre se împart într-o ramură ascendentă care ajunge în cordoanele posterioare şi formează fasciculele Gracil (medial) şi Cuneat (lateral) şi o ramură descendentă; ele dau colaterale în măduvă, colaterale ce reprezintă fasciculul Reflex, care este baza anatomică a reflexului mitotic. Fasciculele gracil (Goll) şi cuneat (Burdach) ajung în bulb la nucleii omonimi.

          3.Deutoneuronul – se află în nucleii gracil şi cuneat iar fibrele ce pleacă de la aceşti nuclei în direcţie ventrală se numesc fibre arcuate interne, şi ele se încrucişează formând decusaţia lemniscală (senzitivă) care este o decusaţie complexă : fibrele nucleului cuneat ajung dorsal, şi ale nucleului gracil ajung ventral, iar fibrele dintr-o parte se încrucişează cu cele de partea opusă, primele încrucişându-se fibrele superioare.
          În punte lemniscurile au dispoziţie transversală şi trec dorsal de corpul trapezoid ; fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral. În mezencefal, orientarea lemniscului este oblică, superolateral de nucleul roşu şi substanţa neagră.

          4.Neuronul – se găseşte în talamus, în nucleul ventral posterolateral

          5.Zona de proiecţie corticală – este în aria somestezică primară şi secundară.

          Daca ti-a placut articolul,trimite-l mai departe pe Facebook 

          Ce emisfera a creierului folositi cel mai mult?

          La nivelul emisferelor cerebrale, se realizeaza perceptia, imaginatia, gandirea si rationamentul, luarea deciziilor.
          Priviti imaginea de mai jos timp de 30 de secunde.Daca o sa vedeti balerina invartindu-se in sensul acelor de ceasornic (de la stanga la dreapta), inseamna ca emisfera pe care o folositi cel mai mult este cea dreapta.Iar daca o vedeti invartandu-se in sens trigonometric (de la dreapta la stanga la dreapta), aveti o emisfera cerebrala stanga dominanta




          Functiile emisferelor
          • Emisfera stanga
            • lucrul cu numere
            • limbajul scris
            • limbajul vorbit 
            • gandire
            • aptitudini stiintifice
            • controlul mainii drepte
          • Emisfera dreapta 
            • vedere atenta
            • formele 3D
            • aptitudini pentru arta
            • amptitudini pentru muzica 
            • imaginatie
            • controlul mainii stangi
          Voi ce emisfera dominanta aveti?


          Daca ti-a placut articoul,trimite-l mai departe pe facebook

          Emisferele cerebrale

          Emisferele cerebrale (sau creierul mare) reprezinta cea mai mare formatiune nervoasa a encefalului, fiind totodata, si cel mai nou organ nervos, din punct de vedere evolutiv.La nivelul emisferelor cerebrale, se realizeaza perceptia, imaginatia, gandirea si rationamentul, luarea deciziilor.


          Localizare
          Emisferele cerebrale sunt situate in cutia craniana, acoperind etajele inferioare ale encefalului si, totodata, ocupand cea mai mare parte a cavitatii craniene.




           Structura externa

          • Fata superolaterala
          Este convexa si pe care observam mai multe santuri:fisura laterala a lui Sylvius,santul central Rolando incepe pe muchia craniana a emisferelor cerebrale si coboara catre fisura laterala Sylvius ;santul occipital transvers,incizura preoccipitala.Aceste santuri delimiteaza cei patru lobi :lobul frontal,situat inaintea santului central,lobul parietal,deasupra scizurii lateral,lobul temporal sub fisura laterala si lobul occipital situat inapoia santului occipital transvers si a inciziunii preoccipitale.
          • Fata mediala
          Deasupra corpului calos,pe fata mediala se observa santul corpului calos superior,acestuia aflandu-se santul cinguli,paralel cu santul corpului calos.Intre aceste doua santuri se afla santul cingular.Deasupra santului cinguli se afla girul frontal medial.In partea posterioara a fetei mediale se vad doua santuri :unul oblic-santul parieto-occipital si altul orizontal-scizura calcarina.
          • Fata bazala
          Este concomitenta cu baza craniului.Aici se afla nucleul lentiform situat lateral de nucleul caudat,are forma triunghiulara pe sectiune si prezinta o parte laterala,mai inchisa la culoaare numita putamen si o parte mai mediala,mai deschisa numita globulus palidus.

          Structură internă
          Structura emisferelor cerebrale este reprezentata de substanta alba si substanta cenusie.
          Substanta alba la exterior,este alcatuita din trei tipuri de fibre
          - de proiectie,ascendente(senzitive) si descendente(motorii),prin care cortexul este conectat cu celelalte structuri ale SNC ;
          - comisurale,care fac legatura intre cele doua emisfere,conectandu-le la baza lor comisura alba anterioara,corpul calos si trigonul cerebral.
          - de asociatie,care fac legatura intre zone ale aceleasi emisfere.
          Substanta cenusie formeaza la interior ganglionii bazali(corpii striati),iar la exterior,scoarta cerebrala.

          Ganglionii bazali sunt mase de substanta cenusie,asezate la baza emisferelor cerebrale,lateral si deasupra talamusului,fiind reprezentati de nucleii caudat si lentiform.Nucleii bazali sunt asezati pe traseul cailor extrapiramidale,fiind conectati intre ei,dar si cu nucleii mezencefalici,diencefalici si cu cortextul cerebral.Nucleii bazali intervin in reglarea motilitatii automate,a comenzilor voluntare corticale,a tonusului muscular,pe care-l inhiba

          Scoarta cerebrala
          Din punct de vedere filogenetic si structural,aceasta prezinta doua zone : neocortexul si alocortexul.Neocortexul regiunea recent aparuta filogenetic,are cea mai mare dezvoltare la om fiind formata din 6 straturi de neuroni(2 straturi glanulare,2 straturi piramidale,un strat molecular si unul fusiform).

          Neocortexul receptor reprezinta zona de proiectie corticala a sensibilitatilor specifice.Cuprinde ariii senzitive si senzoriale.Ariile senzitive(somestezice) sunt reprezentate de aria somestezica I din lobul parietal unde se proiecteaza sensibilitatea exteroceptiva cutanata(cu exceptia celei protopatice)si proprioceptiva constienta si de aria somestezica II din lobul temporal,unde se proiecteaza sensibilitatea protopatica.
          In aria somestezica I exista o reprezentare a corpului(homunculus senzitiv)in care segmentele sale sunt deformate,deoarece regiunile corpului sunt reprezentate direct proportional cu gradul lor de sensibilitate.
          ariile senzoriale reprezinta locul in care sunt proiectate sensibilitatile speciale,cum sunt : cea vizuala,auditiva,vestibulara,gustativa

          Neocortexul motor cuprinde arii in care isi au originea fibrele piramidale si o parte a celor extrapiramidale.Reprezentarea segmentelor corpului in aceasta arie se numeste homunculus motor si la fel ca cea senzitiva este deformata,La acest nivel segmentele au o reprezentare mai mare,in functie de gradul lor de complexitate a miscarilor

          Neocortexul de asociatie este zona noua aparuta,extinsa in toata regiunile corticale,la nivelul careia excitatia nu produce manifestari senzitive sau motorii rolul sau este de a asocia diversele arii corticale,indeplinind si functii temporala,implicata in controlul activitatii vegetative si in determinarea personalitatii
          prefrontala,cu rol in intelegerea cuvintelor,in memoria vizuala,in activitatea sexuala si in reactivitatea emotionala ;
          parietooccipitala,cu rol in preluarea informatiilor primite de la aria somestezica I si a informatiilor vizuale influentand declansarea unei activitati motorii corespunzatoare.

          Alocortexul ,sau zona veche a scoartei cerebrale este alcatuit din arhicortex si paleocortex se mai numeste si sistem limbic.

          Lobul frontal
          - se afla in partea anterioara a emisferei cerebrale
          - fata supero-Iaterala a acestui lob este separata de
          - Iobul temporal prin santul lateral
          - lobul parietal prin santul central
          - fata mediala prin marginea superioara
          - Iobul frontal mai are o fata mediala si una orbitala (ce face parte din fata inferioara emisferei)
          - extremitatea anterioara formeaza polul frontal
          - fata superolaterala este impartita de 3 santuri in patru giri. Santurile sunt:
          - santul precentral - paralel cu santul central
          - santul frontal superior - orizontal
          - santul frontal inferior - orizontal

          Lobul insulei (insula)- reprezinta o portiune a cortexului cerebral, situata in fosa laterala a creierului ,acoperita de operculii frontal, frontoparietal si temporal;
          - este delimitata de restul scoartei cerebrale de catre un sant circular, intrerupt de limen insular (o prel. pe care insula o trimite catre subst. perforata anterioara)
          -insula este divizata de un sant central in 2 portiuni:
          -anterioara - o zona mai intinsa , este strabatuta de 2-3 santuri, ce o impart in 3-4 giri
          -posterioara - o zona mai mica ce reprezinta girul lung;

          Lobul parietal este situat post. de lobul frontal (de care este separat prin santul central Rolando) si superior de lobul temporal ( despartit prin santul lateral Sylvius) si delobul occipital ( separat printr-o linie imaginara, ce pleaca de la extr.post. a santului lat. si se uneste cu santul parietooccipital)
          -pe acest lob se observa doua santuri:
          -sant postcentral - paralel cu santul central
          -santul intraparietal - incepe la mijlocul santului postcentral si se indreapta
          postero-inferior

          Lobul occipital este despartit de lobii parietal si temporal, prin santul parietooccipital si o linie imaginara, ce uneste incizura preoccipitala cu santul parietooccipital;
          -extremitatea posterioara a acestui lob se numeste pol occipital;
          -pe aceasta fata se observa o serie de santuri dificil de sistematizat.

          Daca ti-a placut articoul trimite-l mai departe pe Facebook

          21 ianuarie 2011

          Punctia venoasa


          Definitie
          Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.


          Scop
          - Explorator 
          - recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice


          - Terapeutic
          - administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
          - recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
          - executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
          - sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala

          Locul punctiei- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M"  prin anastomozarea lor
          - venele antebratului
          - venele de pe fata dorsala a mainii
          - venele subclaviculare
          - venele femurale
          - venele maleolare interne
          - venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

          Locul de executie a punctiei venoase


          Pregatirea punctiei
          Materiale necesare
          - pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza
          - pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.
          - se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),
          - seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.

          - Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa  punctia (in decubit dorsal).
          - Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului,
          - Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
          - Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.

          Executia punctiei
          - Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
          - Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
          - Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
          - In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.

          - Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.
          - In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
          - Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
          - Se aplica tamponul imbibat in solutie  dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul din vena.
          - Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

          Accidente
          In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente

          - Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
          - Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
          - Ameteli, paloare, lipotimie

          Daca ti-a placut articoul trimite-l mai departe pe Facebook

          20 ianuarie 2011

          Tulburari ale somnului si starii de veghe - Nursing

          Cu o tulburare de somn pacientii pot solicita ajutorul medicului/asistentului pentru:
          • incapacitate cronicå sau acutå de a dormi adecvat noaptea; 
          • oboseala cronica, toropeala sau o stare de oboseala în cursul zilei; 
          • manifestari de comportament asociate cu somnul în sine. 

          Întreruperea sau tulburarea somnului de noapte este direct legata de reducerea starii vigile si de tulburari ale performantei psihomotorii çi cognitive în timpul zilei, ceea ce constituie o preocupare serioasa pentru pacient în cele mai multe cazuri.
          O examinare atenta a istoricului este esentiala în evaluarea pacientului cu tulburari de somn. În particular, durata, consistenta si severitatea tulburarii sunt importante corelându-se cu estimarea
          pacientului – în caz de insomnie – în ceea ce priveste efectul privarii de somn asupra functiilor starii de veghe ulterioare. Informatiile obtinute de la un prieten sau membru al familiei pot fi extrem de folositoare în evaluarea severitatii tulburarii în timpul zilei, cu atât mai mult cu cât unii pacienti relateazå jena cauzata de sforaitul puternic sau atipirea la volan în timpul sofatului.
          Completarea retrospectiva, de catre medic si pacient, a somnolentei induse medicamentos în ciclul cotidian munca-somn în ordine cronologica inversa, poate ajuta medicul sa înteleagå mai bine natura tulburarii. Orele de lucru trebuie specificate în fiecare zi. Folosirea medicamentelor si a alcoolului, inclusiv a cofeinei si a hipnoticelor trebuie notate zilnic. Aceste evidente notate zilnic trebuie comparate cu un orar prospectiv
          al activitåtilor somn-muncå-medicamente (incluzând atipirile zilnice çi trezirile în cursul noptii) ale pacientului pentru cel putin 2 saptamâni. Perioadele de somn trebuie reprezentate grafic
          pentru a facilita recunoaçterea tulburarilor de somn circadiane, cum ar fi sindromul fazei de somn întârziat (vezi mai jos).
          Evaluarea de laborator a masurarilor obiective de somn este necesara pentru diagnosticul afectiunilor specifice cum ar fi narcolepsia si apneea de somn si poate fi utila de asemenea s în alte condirii. În plus fatade cele trei variabile electrofiziologice utilizate pentru a defini stårile de somn si stadiile acestuia, polisomnograma clinicå standard include masurarea respiratiei (efortul respirator, fluxul aerian si saturatia în oxigen), EMG tibiala anterioara si ECG. Evaluarea tumescentei peniene în timpul somnului nocturn poate fi de asemenea folositapentru a ajuta sa se determine daca etiologia disfunctiei erectile a pacientului este psihogenica sau organica

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          Grasimile rele si grasimile bune

          Practic, nu exista mancare care sa nu contina macar un strop de ulei sau de grasimie.Unele dintre ele fiind bune iar altele rele.Insa de cele mai multe ori, noi folosim fara sa ne dam seama grasimile daunatoare organismului





          Care sunt grasimile rele?

          Grasimile saturate 
          Acestea sunt de regula de origine animala si, daca sunt consumate in exces, cresc nivelul colesterolui in sange si maresc riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare.
          Acestea se gasesc in carnea grasa, produsele din carne, branzeturile grase, unt, produse lactate grase.
          Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca aceste grasimi sa nu depaseasca 10% din aportul caloric zilnic.Orice produs care are o consistenta solida la temperatura camerei sau la temperaturi usor scazute (cum ar fi untul, grasimi de porc, margarina) are o cantitate mare de acizi grasi saturati si este daunator pentru sanatate 

          Grasimile Trans
          Aceste grasimi sunt obtinute industrial, prin hidrogenarea partiala a grasimilor vegetale si, au un efect negativ asupra nevelului colesterolului din sange.Un studiu recent a demostrat ca grasimile Trans sunt mai nocive pentru organism decat grasimile saturate.Grasimile Trans se gasesc si in stare naturala in alimente precum untul, carne si lapte.In cazul acestora ele sunt produse ca urmare a faptului ca in rumenul animalelor rumegatoare are loc un proces ce se aseamana cu hidrogenarea partiala si poarta denumira de biogidrogenare.
          Trebuie sa stim ca aceste grasimi Trans se gasesc cel mai mult in produsele de patiserie, snackuri, produsele fast-food  mancaruri prajite.

          Care sunt grasimile bune?

          Grasimile nesaturate
          Cunoscute sub numele de grasimi bune acestea contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati si de aceea isi mentin consistenta moale sau lichida chiar la temperaturi scazute, precum cea din frigider.
          In functie de tipul de acizi grasi predominant din compozitia lor, pot fi

          • grasimi mononesaturate - contin o cantitate mare de acizi grasi mononesaturati.Un aliment reprezentativ este uleiul de masline
          • grasimi polinesaturate - au o cantitate mare de acizi grasi plinesaturati.Alimente reprezentative sunt uleiurile vegetale (de rapita, de in, de floarea-soarelui, de porumb) , nuci, peste gras, fistic
          • grasimi esentiale - acestea contin omega 3 si 6.Ajuta la reglarea tensiuni arteriale, in coagularea sangelui, in contractie musculara, buna functionare a organismului si la dezvoltarea generala a acestuia. Acizii grasi din grupul omega 4 sunt implicati in dezvoltarea sistemului nervos si intra impreuna cu proteinele in structura creierului.Alimente reprezentative sunt uleiuirile de floarea-soarelui, de porumb, seminte de floarea soarelui, alune, peste gras, nuci, ulei de rapita, si unele margarine.


          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          19 ianuarie 2011

          Virusuri contra cancer

          Relatiile dintre cancer si virusuri pot fi privite azi si-ntr-o alta lumina, optimista. Este vorba de actiunea distrugatoare fata de tumori pe care o arata unele virusuri, deci de punerea in practica a unui tratament cu ajutorul virusurilor “mancatoare de tumori”.
          La baza acestui tratament sta descoperirea a doi savanti romani, C. Levaditi si St. S. Nicolau, facuta in 1922, pe cand lucrau impreuna la Paris. Acestia au inoculat in tumori spontane de la soareci si sobolani virus vaccinal si au constatat cu surprindere ca tumoarea se topeste, necrozeaza, da inapoi si-si pierde capacitatea de a mai fi grefata la alti soareci sau sobolani.

          Mai mult, inoculand direct in vena virusul vaccinal, se poate obtine disparitia tumorii, prin topirea si necrozarea celulelor care se inmultesc anarhic.

          Rezultatele atat de incurajatoare I-au facut pe cei doi savanti romani sa experimenteze acest mijloc de tratament la om. Ei au folosit insa “neuro-vaccina”, un virus vaccinal bacteriologic pur, obtinut de ei prin adaptarea la creierul de iepure. Incercarile s-au facut la femeie pe cateva tumori mamare, virusul fiind inoculat in vena.

          Dupa inocularea a 20 ml de emulsie cu virus, s-a observat, dupa o scurta perioada, topirea partiala a tumorii. Repetarea inocularilor nu a dat insa rezultatele dorite, deoarece organismul a fabricat anticorpi care au neutralizat “virusul neuro-vaccinei”, facandu-l inofensiv. Incercarile facute cu scopul de a  obtine tulpini de virus neurovaccinal care sa reziste atacului anticorpilor au esuat.

          Calea este insa deschisa, sute de asemenea experiente facandu-se in numeroase laboratoare. Cercetatorii din Institutul de Inframicrobiologie, au aratat ca virusul oreionului, ca si alte virusuri, au actiune distrugatoare fata de unele tumori ale sobolanilor si soarecilor. Deasemenea, acelasi efect il are si virusul Coxsackie B4 fata de unele tumori grasoase(lipoame) ale omului.

          Se cauta in prezent, la noi si in strainatate, sa se izoleze sau sa se adapteze virusuri cu actiune anticancer, actiune numita oncolita, nepericuloase pentru om si care sa-si continue unul dupa altul actiunea de topire a tumorii(in momentul in care organismul fabrica anticorpi pentru primul virus, sa se inoculeze al doilea si asa mai departe).

          Actualmente, extrem de numeroase laboratoare din intreaga lume experimenteaza zi si noapte noi si noi
          arme anticanceroase. Virusul este cautat cu febrilitate, iar in clinici se culeg date pentru a se
          descoperi factorii nervosi si endocrini care duc la “desteptarea virusului mascat”.Este sigur ca atatea
          eforturi creatoare vor duce in cele din urma la victorie. Istoria stiintei demonstreaza ca niciodata geniul omenesc nu si-a plecat fruntea inaintea fortelor oarbe ale naturii, fie ele oricat de amenintatoare.

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          18 ianuarie 2011

          Ce alimente oferta performante intelectuale?

          Alimentatia e zi cu zi joaca un rol foarte important pentru optimizarea performantelor intelectuale (memorie, concentrare, reflexie) si pentru functionarea creierului la cote maxime.





          Fructele de mare - recomandate pentru continutul de iod
          Acestea sunt bogate in iod, ce este un mineral indispensabil fabricarii hormonilor tiroidieni care stimuleaza creierul

          Painea - recomandata pentru continutul de glucide
          Creierul are permanenta nevoie de glucidele lente.Acest organ consuma singur aproape jumatate din aportul zilnic de glucide
          Totodata painea este o buna sursa de glucide complexe
          Doza zilnica recomandata - 1-2 felii sau  1/3 bagheta la fiecare masa, de preferinta si paine integrala

          Ciocolata - este un stimulent natural
          Flovonoidele, ce se gasesc mai ales in ciocolata neagra stimuleaza fluxul sanguin spre creier pentru mai multe ore.De aceea ciocolata este bine sa fie consumata cu putin timp inainte de un examen important, fiindca stimuleaza neuronii.
          Ciocolata este o sursa buna si de magneziu si antioxidanti.
          Doza zilnica recomandata - 1-2 patratele de ciocolata neagra, la gustare

          Spanac - sursa de vitamina B si fier
          Frunzele de spanac contin importante cantitati de vitamina B, necesara transmiterii mesajelor intre creier si nervi
          Doza zilnica recomandata - 200g, o data sau de doua ori pe saptamana, in alternanta cu alte legume cu frunze verzi

          Kiwi  - este un puternic antioxidant
          Este foarte bogat in vitamina C,chiar decat lamaia (un kiwi acopera aproape 100% nevoiile cotidiene) si de polifenoli.
          Este si o sursa de antioxidanti
          Doza zilnica recomandata - un frunct in fiecare dimineata.,cu alternanta intre alte fructe (mere,banane,portocale)

           Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          Semnele patognomice ale unei fracturi

          Semne de certitudine
          - mobilitate anormala dureroasa
          - prezenta crepitatiei osoase
          - intreruperea continuitatii osoase
          - intransmisibilitatea miscarilor-imprimarea unei miscari segmentului distal de fractura nu e transmis la segm proximal de fractura
          datorita intreruperii parghiei osoase.



          Semne de probabilitate
          - tumefactia zonei insotita de deformarea regiunii,ulterior echimoza la nivelul fracturii
          - durere in punct fix insotit de impotenta functionala totala,accidentatul neputand ridica membrul de pe planul patului.
          - pozitie vicioasa prin deplasarea fragmentelor precum si prin scurtarea segmentului respective
          - membrul afectat e tinut in rotatie externa si adductie si e mai scurt decat cel sanatos

          Diagnosticul de fractura se pune pe seama a doua categorii de semne:
          Semnele de probabilitate care, daca exista, ridica suspiciunea unei fracturi sunt:
          1. Durerea spontana, localizata intr-un punct fix, care creste in intensitate la palparea zonei sau la incercarea de a misca membrul
          presupus fracturat.
          2. Impotenta functionala, care se manifesta prin incapacitatea de a efectua miscari cu membrul traumatizat.
          3. Deformarea regiunii respective, care apare din cauza proeminentei sub piele a capetelor osoase fracturate.
          4. Scurtarea membrului fracturat in urma deplasarii in sus a capatului inferior al fracturii ca urmare a contracturii musculare
          reflexe.
          5. Echimozele – coloratia violacee a pielii contuzionate de deasupra focarului de fractura, ca urmare a leziunii concomitente si a
          unor vase de sange.
          6. Tumefierea regiunii si cresterea temperaturii locale.
          Pentru clarificarea diagnosticului, aceste semne descrise mai sus cer cautarea asa-numitelor semne de certitudine.

          Semnele de certitudine, daca este identificat macar unul dintre ele, pun diagnosticul sigur de fractura. Ele sunt urmatoarele:
          1. Mobilitatea anormala in focarul de fractura evidentiata atunci cand, la incercarea de palpare, osul se misca in zona respectiva.
          2. Netransmiterea miscarii cand se incearca ridicarea membrului presupus fracturat de capatul sau proximal (de dincoace de
          fractura). In acest caz, capatul proximal se ridica, dar capatul distal (de dincolo de fractura) ramane cazut.
          3. Intreruperea clara a continuitatii osului - se poate determina palpand marginea osului. La un moment dat se poate sesiza
          discontinuitatea si la nivelul pielii se poate remarca chiar o mica depresiune.
          4. Crepitatiile osoase – zgomote specifice (ca sunet, asemanatoare zgomotului produs la calcarea pe zapada inghetata) care apar
          la palparea fracturii si care sunt cauzate de frecarea intre ele a capetelor fracturate.
          5. Evidentierea sub piele sau chiar prin piele (in cazul fracturilor deschise) a unuia sau a celor doua capete fracturate.
          6. Modificarile radiologice, care permit aprecierea clara a fracturii si a detaliilor acesteia.
          In mod practic, cautarea tuturor semnelor de certitudine este dureroasa si uneori chiar periculoasa. In prezenta unor semne de
          probabilitate, este necesara efectuarea unei radiografii care va infirma sau va confirma fractura.

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook 

          17 ianuarie 2011

          Laringitele

          Laringita este o inflamatie acuta sau cronica, virotica sau bacteriana, a mucoasei laringelui.Apare izolata sau asociata cu o rinita, faringita, sau traheita

          Laringita acuta
          Simptomul principal il reprezinta raguseala care poate merge pana la afonie, uneori dispnee, asfixie, disfagie.
          Tratamentul consta in repaus vocal, interzicera fumatului si a consumului de alcool, repaus in casa, in atmosfera calda si umeda.


          Se combate tusea cu codeina, se face dezinfectie nazofaringiana, se administreaza Penicilina in infectiile bacteriene.Prisnitele locale alcolizate si vitamina C pot fi de asemenea utile

          Laringita cronica
          Poate urma in urma unor laringite acute repetate, inhalari cronice de substante iritant, unor procese alergice.
          Simptomul principal este raguseala, care desori se insoteste de tuse cu expectoratie si senzatie de uscaciune in gat.
          Tratamentul consta in combaterea cauzei - antibiotice, infectii cronice, antihistaminice, in formele alergice, repaus vocal, interzicerea fumatului, consumul de vitamine (in special vitamina C)

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          Rinitele

          Acest grup de afectiuni include numeroase infectii,de obicei virotice (rino-virusuri, adenovirusuri, virusurile gripale), ale cailor respiratorii superioare (nas, laringe, trahee, bronhii), de obicei cu evolutie benigna.Dintre localizari, cea mai obisnuita este la nivelul mucoasei nazale, localizare a carei simptome sunt comune tuturor celorlalte afectiuni de aceea este o denumire generica.
          Un rol favorizant in dezvoltarea rinitelor il au frigul, umezeala si pulberile.Adeseori rinitele pot insoti unele boli infectioase cum ar fi gripa, difteria, rujeola, scarlatina.





          Simptome
          Se instaleaza o stare de rau, cu sau fara febra, cefalee, tulburari nazale (arsura, prurit, infundare), insotite de secretie, intai apoasa, apoi purulenta - cu stranuturi si obstructie nazala.Ulterior apar uscaciune si jena la deglutitie (inghitire), raguseala, uneori tuse cu expectoratie redusa.Ganglionii cervicali pot fi mariti si durerosi.Frecvent este herpesul labial.

          Complicatii
          Pot aparea sinuzite, amigdalite, pneumonii

          Tratament
          Este necesar repaus, lichide suficiente, un regim echilibrat, antitermice (acid acetilsalicilic=Aspirina, aminofenazona, 2-3 comprimate pe zi), dezinfectie rinofaringiana, vitamine (in special vitamina C)
          Tusea poate fi calmata prin  Codeina.Se instileaza cateba picaturi de Efedrina sau Adrenalina pentru permeabilizarea foselor nazale.
          Spalaturile nazale cu ser fiziologic sunt eficace intotdeuna.Insa atentie - Antibioticele sunt contraindicate.

          Cand rinita este provocata de polen se numeste febra de fin, ce apare in special in primavara si vara.Tratamentul consta in desensibilizarea specifica, antihistaminice de sinteza, la nevoie de corticoterapie

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          15 ianuarie 2011

          Bacteriile - imune la antibiotice

          Se preconizeaza ca dintre cele peste o suta de tipuri de antibiotice cunoscute in prezent, majoritatea nu vor mai avea efectele scontate pana in 2012, din cauza faptului ca bacteriile vor dezvolta rezistenta si se vor diversifica.
          Exista, de altfel si in momentul de fata cativa germeni care sunt multirezistenti, foarte agresivi, punand probleme deosebite lumii medicale.Din nefericire, s-a observat existenta acestora chiar in sectiile de terapie intensiva, unde vin pacientii aflati in situatii critice.Pe un fond deja destabilizat, profund traumatizat, asemenea bacterii periculoase se instaleaza lesne, generand infectii severe, ce sunt destul de des cauzatoare de moarte.

          "In asemenea situatii, utilizarea antibioticelor este ultrarecomandata.Este vorba insa de produse care sa dovedeasca un efect sinergic.Se pune foarte multa baza pe sinergism.Sunt diferite lucrari noi care demonstreaza cum putem asocia antibioticele pentru a depasi nivelul de rezistenta a germenilor" - a precizat Prof.Dr.Adrian Strinu Cercel, in cadrul primei editii a simpozionului national "Managementul pacientului critic si patologi infectioasa"

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          14 ianuarie 2011

          Encefalitele la copii

          Encefalita este determinata de localizarea cerebrala a unui proces infectios difuz acut.Daca pe langa simptomele care arata atingerea cerebrala exista si simptome de atingere a meningelor, este vorba de o meningoencefalita.
          Cauzele encefalitei la copii sunt numeroase.Ele pot fi determinatate de variate virusuri.
          Mai cunoscute si mai des intalnite la copii sunt encefalitele din cursul infectiilor cu virusuri: encefalita din gripa, care la sugari este foarte grava, apoi encefalita din polionomielita, din rujeola, oreion, varicela, rubeola.
          Copii vaccinati antivariolic pentru prima data dupa ce au depasit vartsta de 1 an si jumatate, pot face rareori o encefalita postvaccinala.

          De aceea este bine ca prima vaccinare antivariolica sa se faca la varsta de 4-12 luni si numai tarziu.Ea apare la 8-10 zile de la vaccinare si unele forme au o evolutie foarte grava.Scolarii carora li se face pentru prima data vaccinarea antivariolica pot sa prezinte, uneori, o encefalita postvaccinala.
          Encefalitele secundare mai pot aparea la copii si in cursul unor infectii microbiene sau parazitare, ca febra tifoida, carbune, malarie, bruceloza, scarlatina, tuse convulsiva, difterie, etc.

          Simptomele (depinzand de localizarea si intinderea procesului inflamator)
          • febra variabila
          • convulsii (localizate sau generalizate)
          • paralizii (hemiplegii, hemipareze)
          • tulburari de vorbire
          • agitatie
          • delir sau somnolenta 

          Prognosticul unei encefalite este foarte grav. !

          Tratament
          1. igieno-dietetic  - repaus absolut la pat, liniste completa, evitandu-se orice excitatii, alimentatie hidrozaharata-lactata, cu multe vitamine, ingrijirea pielii si a orificiilor, prevenirea escarelor
          2. medicamentos  - s-au incercat antibiotice (aureomicina), salicitat de sodiu, urotropina, plasma, gamaglobuline, la care se asociaza sedative (luminal,bromuri), antitermice si analeptice cardio-vasculare.

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook

          Educatia sanitara

          Pentru a pastra si intari sanatatea populatiei, ca si pentru a preveni imbolnavirile sau a combate bolile, nivelul de cultura sanitara a populatiei este de foarte mare importanta.


          Cultura sanitara inseamna:


          1.intelegerea stiintifica a problemelor de sanatate ( sanatatea ca un rezultat al interactiunii organismului cu mediul inconjurator, ce este boala si cauzele ei, importanta conditiilor de viata si de munca in pastrarea sau restabilirea sanatatii s.a.)

          2.insusirea cunostintelor igienice (igiena muncii, a odihnei, a somnului, a alimentatiei si a traiului)

          3.dobandirea priceperii necesare imbunatatirii conditiilor de sanatate la locul de munca sau de trai si pastrarii sanatatii individuale si colective (deprinderile de igiena corporala, a locului de munca, a locuintei, a strazilor, a localurilor de folosinta publica, obiceiul de a cere ajutorul medical pentru controlul sanatati sau, in caz de imbolnavire, de a veni la medic din timp si a indeplini toate recomandarile si prescriptiile medicale, de a se vaccina s.a.)

          Fara ajutorul constient si activ a populatiei nu se poate ajunge nici la prevenirea bolilor mici si nici la restabilirea completa a sanatatii bolnavilor.Formarea nivelului de cultura sanitara are loc in sanul familiei, in scoala si apoi in tot timpul vietii, in sanul societatii, in cadrul institutiilor si a societatilor culturale, stiintifice, sportive, medico-sanitare, etc,prin organizatiile de masa sau in contactul de zi cu zi dintre membrii colectivitatilor.
          In tarile socialiste, unde grija pentru sanatatea poporului este considerata ca o sarcina de baza a statului, activitatea de ridicare continua a nivelului de cultura sanitara are un caracter organizat si este sprijinita pe toate caile de catre stat.

          Procesul de ridicare a nivelului de cultura sanitara a populatiei se considera a fi nu numai o sarcina obligatorie a organelor sanitare, ci si ca un sector al activitatii cultural-educative generale, parte a revolutiei din tara noastra.
          In educarea sanitara, personalul medical din tara noastra vede o disciplina a stiitei medicale bazata pe conceptia profilaxiei."Profilaxia incepe si se termina prin educatia sanitara"  - a spus profesorul sovietic N.A.Semasko.

          Se stie ca profilaxia in sens larg al cuvantului cuprinde doua elemente - profilaxia curativa, care urmareste depistarea precoce a bolnavilor si aplicarea timpurie a tratamentului, prevenirea complicatiilor, a recidivelor si a cronicizarii bolii, si profilaxia igienico-sanitara, care urmareste prevenirea bolilor epidemice, crearea unor conditii de munca si de viata optime si a unei comportari igienico-sanitare corespunzatoare in scopul prevenirii imbolnavirilor si a asigurarii unei dezvoltari continue a sanatatii populatiei

          Aceste aspecte de baza a profilaxiei nu pot fi indeplinite decat daca masurile ce se iau se adreseaza atat imbunatatirii condtiilor, sanitare ale mediului inconjurator, in care traieste si munceste individul,cat si ale individului insusi pentru a-l face sa aiba o comportare igienico-sanitare corespunzatoare.

          Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook
           
          © 2010-2016 Nursing Info: Ghidul asistentului medical. Stefanel Bulea - Published By Gooyaabi Templates