Ultimele stiri

Fashion

22 februarie 2014

Protocolul de necropsie

- Protocolul de necropsie este defapt o fisa pe care medicul legist o va completa dupa ce cadavrul unui pacient a fost examinat pentru depistarea modificarilor patologice care au instalat decesul.
Mai intai se vor completa datele generale privind numele, varsta, profesia persoanei decedate, serviciul clinic din care provine, numarul foii de observatie, diagnosticul clinic si in final data decesului si respectiv ora efectuarii necropsiei.

- Dupa completarea acestor date, se noteaza in protocol informatii despre examenul extern al cadavrului, examenul cavitatii craniene si a encefalului, a cavitatii abdominale si a celei toracice examenul organelor buco-cervico-toracice si a organelor pelvine.Totodata se completeaza date privind diagnosticul macroscopic, histopatologic si cauzele mortii

- Examenul extern al cadavrului
- sunt evidentiate semnele ce au dus la instalarea mortii si se constata modificarile cutanate vitale precum urme de traumatiste, cicatrici sau fistule

- Examenul cavitatii craniene si a encefalului
- se examineaza neurocraniul, dura mater, sinusurile venoase, creierul, cerebelul, puntea si bulbul

- Cavitatea abdominala
- prin deschiderea cavitatii abdominale se poate efectua examenul in situ a peritoneului, a organelor de la etajul supramezocolic (ficat,cai biliare, stomac, duoden, pancreas, splina) si de la etajul submezocolic (intestin subtire, colon

- Cavitatea toracica
- se examineaza in situ cavitatea pleurala, pericardul, mediastinul anterior si regiunea cervicala

Se va examina fiecare organ in parte pentru depistarea eventualelor modificari patologice !!!

- Organele buco-cervico-toracice
- limba, glande salivare, tiroida, ganglioni limfatici, faringe, laringe, esofag, trahee, bronsii principale, pulmoni, cord, aorta toracica, si diafragmul

- Organele abdominale
- se efectueaza proba permeabilitatii biliare
- ficat, vezicula biliara, pancreas, splina, stomac, instestin subtire, duoden, colon, aorta abdominala, arterele renale, suprarenale, rinichi si artere iliace

- Organele pelvine
- vezica urinara, uretra, uter, trompe, ovare, prostata

- Se stabilesc cauzele mortii
- cauzele propriu-zise ale mortii se impart in trei categorii - directa (imediata) (ruptura de miocard), cu antecedente (infarct miocardic acut), si starea morbida initiala (ateroscleroza)
- instalarea mortii mai poate fi produsa si de alte stari morbide precum diabetul zaharat

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Necropsia anatomo - patologica

- Este o investigare directa a modificarilor patologice macroscopice ce apar la cadavrul unui pacient.
Se efectueaza de catre medicul legist (anatomo-patolog) in spatii special amenajate, in cadrul Serviciului de Anatomie Patologica si Prosectura (cuprinde sala de necropsie, frigider, camera de imbalsamare).
La necropsie vor fi prezenti si clinicienii care au urmarit evolutia bolii pacientului.


- Necropsia consta in deschiderea cutiei craniene si a cavitatilor toraco-abdominale, ceea ce permite examinarea organelor in mediul lor natural (in situ) si descrierea modificarilor patologice din cavitati. Totodata, organele pot fi investigate in exteriorul corpului, acestea fiind extrase prin tehnici speciale, apoi cantarite si sectionate, pasi necesari pentru un diagnostic histopatologic.
Necropsia are o deosebita importanta in cazul cazurilor neelucidate clinic si permite verificarea diagnosticului clinic, stabileste cauzele si mecanisele ce au instalat decesul, si sunt constate efectele produse de terapia administrate pacientului. In afara de scopurile prezentate mai sus, necropsia este si o metoda de predare in institutiile de invatamant medical.

-Pentru buna desfasurare a necropsiei, trebuie sa tina cont de anumite reguli legate de locatie, instrumentar si timpii necesari. Sala de necropsie trebuie sa fie spatioasa, sa fie dotata masa de necropsie, instrumente, cu sistem de iluminare si de ventilare, sursa de apa curenta si canal de evacuare, sa aiba peretii si pardoselele impermeabile.Este indicat ca sala de necropsies aa faciliteze de lampi UV, importante pentru aseptizare.Este obligatoriu ca masa de necropsie sa fie racordata la sursa de apa si canalul de scurgere, iar santurile laterale si radiare sa faca legatura cu orificiul de scurgere, marginile mesei fiind ridicate.

- Instrumentarul este variat,si contine cutite necropsie, bisturie, doua tipuri de foarfeci necesare pentru sectionarea instentinelor – enterotom si pentru sectionarea coastelor – costotom.Se foloseste si ciocanul, dalta, fierastraul pentru portiunile osoase.Totodata sunt necesare si pense, catetere, cupe gradate , sonde, vase din sticla, cupe gradate, si respectiv ace drepte si curbate.

- In continuare, voi vorbi de cel de-al treilea element important pentru buna desfasurare a necropsiei ce este reprezentat de timpii necesari, care cuprind atat masuri de protectie individuala, cat si rigurozitate din partea cadrului medical. In primul rand este necesara studierea foii de observatie clinica, pentru a putea stabili la finalul necropsiei, concordanta dintre diagnosticul clinic si cel anatomo-patologic.Personalul medical trebuie sa poarte echipament de protectie precum halat, sort impermeabil, manusi chirurgicale, masti chirurgicale si respectiv ochelari de protectie.Apoi urmeaza identificarea cadavrului urmat de examenul extern general si pe regiuni a acestuia, in urma caruia sunt stabilite modiicarile cadaverice si se stabiliteste tipul constitutioanal.

- Dupa examenul extern, se trece la cel intern ce consta in deschiderea cutiei craniene si a cavitatii toraco-abdominale.In final se completeaza protocolul de necropsie si certificatul de deces.

- Semnele mortii
- Din momentul instalarii decesului, corpul sufera o serie de transformari – racirea si rigiditatea cadaverica, petele cadaverice
- Racirea cadaverica este dependenta de temperatura mediului ambiant, si se instaleaza treptat, in 24 de ore, temperatura cadavrului fiind cu 2-3 grade mai mica.
- Dupa 2-3 ore dupa deces, in sens cranio-caudal se instaleaza rigiditatea cadaverica si devine totala in 8-10 ore mentinandu-se timp de 3-4 zile si dispare in ordinea in carea a aparut.
- Petele cadaverice sunt de doua tipuri- lividitati si pete de putrefactie.
- Lividitatile cadaverice (sau de hipostaza) au culoare rosie violaceu avand tendita la confluare si apar in zonele declive (punctul cel mai jos), acestea fiind absente in regiunile de compresiune prin planul dur de suport al cadavrului
- Petele de putrefactie apar prima data din fosele iliace, au culoare verzuie si apar mai tarziu, in urma lividitatilor

Tehnici de deschidere a cutiei toracice si a cavitatii toraco-abdominale


Sectionarea si decolarea partilor moi ale cutiei craniene - imaginile apartin UMF"Gr.T.Popa" Iasi


Extragerea encefalului din cutia craniana
- imaginea apartine UMF "Gr.T.Popa"  Iasi
- Se detaseaza cerebelul prin ridicarea emiseferelor acestuia, apoi sectionarea lor la nivelul extremitatii posterioare a pedunculilor cerebrali.
- Dupa detasarea cerebelului, se vor taia emisfere cerebrale facandu-se 6 sectiuni, paralele cu scizura Rolando – prefontala, pediculo-frontala, frontala, parietala, pediculo-parietala, occipitala

Deschiderea cavitatii toraco-abdominale
- Medicul se va plasa in dreapta cadavrului, si face o incizie mediana, longitudinala submento-pubiana ocolind ombilicul pe partea stanga pentru a evita ligamentul rotund al ficatului.
- Cavitatea abdominala se deschide facandu-se o butoniera in regiunea epigastrica sub apendicele xifoid, apoi se ridica peretele abdominal, sectionandu-se muschii si peritoneul parietal pana la pubis, acest lucru permite examinarea in situ a organelor
- Urmeaza apoi decolarea tegumentelor de pe cutia toracica, sectionarea si indepartarea plastronului sterno-condro-costal.Aici se examineaza pericardul, cordul, cavitatile pleurale si pulmonul in situ
- Organele buco-cervico-toracice sunt extrase pentru sectionari si examinari in spatiul extern.
- Cordul este sectionat prin doua tehnici diferite, sectiuni transversale seriate de la apex spre baxa si sectionarea longitudinala.
- Urmeaza examinarea organelor cavitatii abdominale

La tehnica de necropsie sunt efectuate si examinari speciale
- examen histopatologic - sunt analizate la microscop fragmente de tesuturi si organe recoltate in timpul necropsiei
- examen citologic - este posibil doar in cazul necropsiilor efectuate in primele ore de la deces
- examen histopatologic extemporaneu - clarificarea modificarilor macroscopice neconcludente
- prelevari micologice
- prelevari pentru cercetari toxicologice
- reactii de colorare pentru evidentierea macroscopica a produsilor metabolici
- prelevari bacteriologice - sange, bila, etc

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

21 februarie 2014

Investigarea reactiei inflamatorii

- Patrunderea agentilor patogeni in organism, in tesuturile sanatoase genereaza o serie de reactii ale sistemului imunitar care apara gazda in mod nespecific de infectiile cu alte organisme.
In urma acestor reactii apar modificari celulare, vasculare, metabolice, ce au caracter atat de aparare cat si agresional.

1. Manifestari generale
- clinic, inflamatia se manifesta prin astenie si indispozitie, febra, tahipnee si tahicardie
- apare raspuns biologic sistemic, caracterizat prin cresterea VSH-ului, a reactiei de floculare a proteinelor pozitive si totodata se modifica aspectul electroforetic al serului si respectiv a leucogramei

- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
- Valori normale
Timp 1 ora 2 ore
Barbati 1-10 mm 7-15 mm
Femei 2-13 mm 12-17 mm

- daca reactia inflamatorie persista, atunci viteza de sedimentare ramane accelerata si dupa disparitia semnelor clinice
- valoarea este accelerata in afectiuni degenerative, neoplazii, boli de sistem si respectiv infarct miocardic
- exista o serie de factori care influenteaza viteza de sedimentare si se impart in doua categorii - factori eritrocitari si plasmatici
- factorii eritrocitari sunt reprezentati de anemie care accelereaza VSH si de policitemie care scade VSH,
- in factorii plasmatici intra albuminele (projeaza suspensia eritrocitelor, globulinelor) si fibrinogenul (are efect contrar)
- VSH-ul are cresteri fiziologice in perioada catameniala si in ultimele luni de sarcina la femei
- In cazul reumatismului articular acut, infectiilor de organ, infarctului miocardic acut, septicemiilor, TBC-ului, hemopatiilor maligne, neoplaziilor, cresterea vitezei de sedimentare are caracter patologic.
- apar scaderi ale vitezei in cazul hepatitei epidermice, starilor alergice, cordului pulmonar cronic si a maladiilor congenitale de cord si a afectiunilor ce evolueaza cu poliglobulie (bronhopneumopatia obstructiva cronica)

- Reactii de floculare a proteinelor plasmatice
- sunt reactii nespecifice si se folosesc saruri de metale grele, care evidentiaza disproteinemia, ce consta in raportul albumine/globuline,
- albumine - 4-5 g/100 ml,
- globuline - 2,5-3 g/100 ml,
- raportul normal a/g variaza intre 1,5-2

- Proteine de faza acuta (APP)
- concentratia acestor proteine se modifica in reactiile inflamatorii repartizate in doua categorii - pozitive si respectiv negative
- in cazul proteinelor pozitive, concentratia lor creste in inflamatie si sunt reprezentate de Alfa 1 antichimiotripsina, ceruloplasmina, haptoglobina, proteina C reactiva,
- albumina, prealbumina, transferina sunt proteine negative si concentratia lor scade in inflamatie

- Leucograma
- leucocitoza este o crestere patologica a leucocitelor si induce si cresterea procentului de granulocite neutrofile (neutrofilie)

- Electroforeza proteinelor serice
- prin cresterea proteinelor Alfa 1, Alfa 2 si a betaglobulinelor se poate evidentia prezenta sau absenta inflamatiei

2. Manifestari locale
- sunt reprezentate de RUBOR (roseata), CALOR (caldura), TUMOR (tumefiere), DOLOR (durere), FUNCTIO LAESA (impotenta functionala a organului)
- modificarile vasculare, celulare si metabolice produc la nivelul focarului inflamator modificari tisulare

- Modificari vasculare
- in prima faza apare accelerarea circulatiei, dupa care curentul sanguin incetineste si se observa miscari pendulare
- pe masura incetinirii circulatiei, in vasele mici si capilare se constata o deplasare a eritrocitelor spre centrul patului vascular si trecerea leucocitelor spre endoteliul vascular iar o data cu migrarea exudeaza si lichidul din vase in tesuturi

- Modificari celulare
- apar in focarul inflamator si sunt reprezentate de marginatie, diapedeza si fagocitoza

- Modificari metabolice
- se produc concomitent cu modificarile vasculare si celulare iar consecinta lor consta in generarea de substante biologic active, care prin aparitia lor in anumite etape ale reactiei inflamatorie exercita influente locale si generale

- Examenul lichidelor seroase
- diferentierea exudatului (inflamator) de transudat (are origine mecanica) este importanta si se evidentiaza prin reactia Rivalta, o analiza calitativa pentru lichid din seroase precum pleura, pericard, articulatii si peritoneu
- sunt de doua tipuri - inflamatorii (exudate), reprezentate de TBC peritoneal, infectie bacteriana si respectiv de origine mecanica (transudate), in insuficienta cardiaca, ciroza, stari de denutritie, hipoproteinemie
- in afara de Reactia Rivalta, in practica medicala se foloseste si dozarea glucozei, a acidului lactic si a fribrinogenului

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

Tipuri de diete si regimuri alimentare

A. Ce este alimentul?
- Activitatile biologice, intelectuale si fizice ale omului se desfasoara printr-un consum de energie, si de aceea alimentatia are un rol foarte important, alimentul fiind sursa necesara de energie ce asigura nutrientii necesari constructiilor si modificarilor celulare.

B. Scopul alimentatiei
- repausul si crutarea unor organe, apare si sisteme;
- echilibrarea eventualelor functii deficitare / exagerate ale organismului;
- in cazul unor tulburari functionale ale glandelor endocrine sa actioneze ca factor compensator;
- indepartarea unor produsi patologici de pe peretii intestinali.

! - Regimul alimentar trebuie sa asigure aportul optim de nutrienti dar sa tina cont si de alimentele disponibile si de preferintele pacientului.
!! - Dieta difera in functie de afectiune, si uneori poate fi diferita chiar si la aceeasi boala in functie de stadiul la care se afla.

Tipuri de regimuri

1. Regimul hidric
- este indicat in gastrita acuta, pancreatita, ulcer in faza dureroasa, gastroenterite, diaree, si primele zile postoperator
- consta in administrarea de lichide limpezi - apa fiarta si racita, ceai neiindulcit sau indulcit cu zaharina, supa strecurata., suc de fructe strecurat, zeama de orez administrat in doze mici (100 ml/ora) si se creste doza progresiv.

2. Regimul hidrozaharat
- este alcatuit din ceai indulcit, sucuri de fructe cu zahar, supe limpezi de legume, limonada, zeama de orez indulcita
- vor fi asigurati 2-3 litri de lichide ce vor fi administrati in functie de pierderi la 2-3 ore si este indicat in gastrita acuta, colecista acuta, debutul hepatitei acute si primele zile postoperator.

3. Regimul hipoproteic
- aportul recomandat de proteine este de 0.6-0.8 g/kg corp/zi, procentul mai mare avandul cele de origine animala
- limitarea alimentelor bogate in proteine - carne, lapte, albus de ou, produse lactate, fasole, soia, ciuperci
- consta in limitarea alimentelor bogate in proteine ( carne, lapte,albus de ou, produse lactate, fasole, bob, linte, mazare, ciuperci, soia). - aportul recomandat de proteine 0,6- 0,8 g/kc/zi, va
- echivalenta proteica se face astfel: 5gr proteine= 1ou = 25 gr carne = 15 gr brinza = 60 gr piine = 40 gr paste fainoase = 75 gr orez = 200 gr cartofi
- acest tip de regim este indicat la pacientii cu insuficienta renala cronica, nefropatii glomerurale, ciroza hepatica decompensata

4. Regimul hiposodat
- o lingura de sare contine 6 grame de sare, iar aportul obisnuit in dieta este de 9-12 g pe zi, dar se recomanda un consum de 3-6 g/zi.
- in cazul acestui regim se impune un aport de sare sub 2-3g/zi minim necesar de 1.1-2 g/zi
- aportul obisnuit de sare in dieta – 9-12g/zi, consumul recomandat de sare fiind de 3 -6 gr/zi. Consumul minim necesar este de 1,1 -2,0 gr/zi. - regimul hiposodat consta in limitarea aportului de sare la sub 2 -3 g/zi - evitarea alimentelor bogate in sare - conserve, mezeluri, brinzeturi sarate, carne afumata, bulion de legume, snaks-uri, muraturi, mustar, supa la conserva
- regimul este indicat la pacientii cu insuficienta renala acuta si cronica, glomerulonefrita cu insuficienta cardiaca, sindrom nefrotic, nefropatii cronice, la pacientii hipertensivi, cu insuficienta cardiaca si cardiopatii valvulare decompensate, sau la cei care prezinta ciroza hepatica decompensata si edeme

5. Regimul comun
- este un regim rational de crutare pregatit dietetic ce va respecta aportul optim de nutrienti, continand produse de origine atat animala cat si vegetala.
- produsele din cereale integrale si uleiurile vegetale se recomanda a fi consumate la majoritatea meselor;
- fructele pot fi consumate zilnic dar nu exagerat pentru a evita cresterea ponderala.
- alaturi de fructe oleaginoase precum nuci, alune, arahideeste indicat consumul de legume de 2-3 ori pe zi (fasole, mazare, bob, linte)
- pe cat posibil reducerea consumului de paine alba, cartofi, paste fainoase, unt si dulciuri
- se evita carnea grasa, carnea rosie, recomandata fiind cea de pui, peste, alaturi de oua si lactate ce vor fi consumate zilnic;
- se va face o repartitie de 4-5 mese pe zi impunandu-se respectarea orelor fixe de masa pentru crearea si intretinerea reflexelor stimulatoare ale secretiilor iar ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna pe timpul noptii

6. Regimul pentru rectocolita ulcerohemoragica
- in functie de evolutia bolii alimentele sunt introduse treptat repartizate in 5-6 mese/zi, scopul acestui regim fiind de "crutare intestinala"
- sunt contraindicate alimentele bogate in fibre, grasimile prajite, produsele zaharoase, acide si piperate, bauturile gazoase
-pe toata durata regimului se urmareste asigurarea unui aport caloric adecvat dar totodata mentinerea bilantului hidroelectrolitic
- alimentele permise in acest timp de regim sunt -carne de pasare, vitel, vaca fripta, tocata, peste slab, sunca presata slaba, peste slab fiert sau fript, oua fierte tari, telemea desarata, paste fainoase, biscuiti, paine prajita, supe de legume,sucuri de fructe fara acid, unt crud, ulei crud
- pacientii pot primi si piure de cartofi in cantitati mici doar daca este bine tolerat de organism
- regimul acesta este indicat la pacientii care prezinta rectocolite ulcerohemoragice acute sau cronice ( toxice,parazitare,infectioase), sau la cei cu boala Crohn

7. Regimul Diabet
- diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin cresterea valorii concentratiei de glucoza in sange si dezechilibrarea organismului ceea ce impune terapia medicala nutritionala
- dieta este personala fiecarui pacient tinandu-se cont de varsta, sex, activitate fizica, greutate, tipul de diabet zaharat si tratamentul indicat
- sunt asigurate toate principiile nutritive in cantitati cat mai apropriate de cele recomandate individului sanatos
- este necesar respectarea unei liste ce cuprinde alimentele interzise si alimentele ce vor fi cantarite.
- Alimente interzise - zahar, miere de albine, sucuri de fructe, fructe uscate, dulciuri cu zahar, struguri, bauturi alcoolice dulci, grasimi animale
- Alimente care se cantaresc - paine, paste fainoase, produse lactate, lapte, branza, legume uscate (fasole, mazare), orez, cartofi, legume (ceapa, morcov, telina, patrunjel), fructe proaspete
- vor fi 3 mese principale si 2-3 gustari
-acest tip de regim mai are cateva particularitati in cazul pacientilor carora este necesar controlul consumului cantitatii de sare(hipertensivi), proteine (diabet zaharat complicat cu nefropatie diabetica) si la cei cu diabet zaharat decompensat

8. Regimul Ulcer
- dieta aceasta este indicata in cursul perioadei dureroase a ulcerului si se urmareste un program strict.
- in primele 3 zile este recomandat consumul de lapte neecremat cu adaos de frisca sau smantana 1500-2000 ml/zi in cantitati mici la interval de 2 ore
- tot in primele zi se vor consuma supe mucilaginoase, creme de lapte si ou;
- alimentatia se imbogateste treptat prin introducerea supelor strecurate de orez, grisului cu lapte, painii albe, piureurilor de legume
- dupa 7 zile se introduce in alimentatie carnea fiarta, branza de vaci, casul proaspat, supa de zarzavat, fainoase cu lapte, biscuiti
- alimentele nerecomandate pacientilor cu ulcer cronic sint laptele batut, iaurtul, brinzeturile fermentate, ouale ferte tari sau prajite, maioneza, carnea si pestele gras, conservele, afumaturile, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert de la rece. - in afara episoadelor dureroase se pot folosi majoritatea alimentelor, pregatite dietetic pentru a nu irita mucoas gastrodudenala. Vor fi permanent interzise condimentele (piper,ardei iute, boia, hrean, chili, usturoi), prajelile si legumele ce contin celuloza dura ( ceapa, telina, ridichii).

9. Regimul Giovanetti
- consta in reducerea consumului de alimentate bogate in proteine si este indicat la pacientii cu insuficienta renala acuta sau sindrom nefrotic
- este contraindicat prelungirea regimului mai mult de sapte zile pentru a nu induce hipoproteinemie prin declansarea proceselor de autofagie
- cantitatea de proteine nu trebuie sa depaseasca 20 grame si este furnizata de albusul de ou, acesta continand proteine cu valoare biologica ridicata si un aport de aproximativ 2000 calorii

10. Regimul Kempner
- este un regim desodat si este indicat in insuficienta cardiaca congestiva clasa IV NYHA
- pacientul trebuie sa consume orez, fructe si dulceata la fiecare masa

11. Alimentatia enterala
- acesta este un regim special, fiind indicat doar la pacientii care nu se pot alimenta din cauza unor tulburari de deglutitie sau care au suferit interventii chirurgicale in sfera buco-maxilo-faciala sau ORL (otorinolarinologie)
- alimentele se administreaza pacientului cu ajutorul unei sonde oro/nazogastrica

Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe pe Facebook

 
© 2010-2016 Nursing Info: Ghidul asistentului medical. Stefanel Bulea - Published By Gooyaabi Templates